4.5.3 Aurul, petrolul si recesiunea economica

Capitolul nr. 4 – Profesionistii

Postat de TRAIAN pe data de 4 apriie 2014

VINE RECESIUNEA? 
Datele macro din ultima perioada ne indica o contractie de 0.3% a PIB-ului economiei zonei zero, o contractie de 0.2% a economiei Germaniei urmata de o scadere comezilor industriale din luna februarie (din actualul trimestru), o contractie a economiei Japoniei de 0.2%.

Nu in ultimul rand China si-a revizuit in minus tinta de crestere economica din acest an la 7.5% ceea ce a creat unele temeri referitoare la slabiciunea economiei globale, in general.
In ROMANIA o ultima stire ne spune ca :

Ministrul de Finanţe, Bogdan Drăgoi, a declarat că, România ar putea intra în recesiune tehnică. În trimestrul 1, a fost înregistrată o scădere economică în comparaţie cu trimestrul 4, a declarat Bogdan Drăgoi.

aur-vs-inflatie
“În trimestrul întâi avem din păcate această neşansă a vremii, iar economia se pare că se va contracta faţă de ultimul trimestru din 2011, dar nu pentru că s-a redus economia sau cererea, ci pentru că nu s-a putut livra efectiv.

Tehnic, este posibil să intrăm în recesiune în primul trimestru, dar anualizat vom avea creştere (…) Faţă de primul trimestru din 2011 estimăm o creştere cu 1,5 – 2%”, a spus Drăgoi.

Cred ca va aduceti aminte cand pe vremea viscolului spuneam ca acesta a afectat sectorul exporturi si ca din acest motiv economia va resimti foarte mult efectele iernii si iata chiar astazi ministrul de finante anunta recesiune tehnica la Q1/2012.

Acest mesaj venit tocmai din partea guvernului Romaniei a fost repede remarcat de piata autohtona si a determinat decorelarea acesteia in mod evident de celelalte piete dupa ce am aflat ca BVB se afla pe locul IV la cresteri dintre bursele lumii.

Deci sentimentul este ca economia zonei euro, dar si a altor tari din lume se indreapta spre o noua recesiune economica, deci un W.
Pe acest fond recent implementat in piata, asa cum era de asteptat si de aceasta data cea mai mare scadere a inregistrat-o indicele BETFI cu 1.67% pana la 25.125 pct dupa ce, in prima parte a zilei, acesta a incercat o ascensiune spre maximul zilei de la 25.653, ceva mai jos decat maximul zilei anterioare de la 25.767.

Minimul zilei de vineri a fost si pretul de inchidere de la 25.162 pct. iar tendinta de la finalul zilei ne indica o posibila continuare a scaderii in zilele urmatoare.

Va veti intreba desigur cum a fost posibila aceasta inversare de la o zi la alta a sentimentului pietei autohtone, mai ales ca ziua de joi anunta unele ascensiuni relative influentate de evolutia burselor straine.

Dupa opinia mea am putea vorbi de o stire lansata in avans si chiar daca este una de interes economic ea are mai mult o conotatie politica incercand sa spuna ca in ciuda faptului ca economia nu merge “bine” guvernul actual va gasi solutii pentru majorarea salariilor sau in cel mai rau caz, de nereusita, se va da vina pe mersul slab al economiei. Oricum pana la urma va depinde de acordul cu FMI.

Nu putem vorbi aici de “lebada neagra”, adica de ceva la care nu ne-am fi asteptat, poate nu asa de curand si de transant, cu atat mai mult stirea sa vina din partea responsabililor cu finantele, insa as putea spune ca am mai vorbit de recesiune economica la Q1 si pentru tara noastra, dar asteptam stirea cel mai devreme in ultima decada a lunii martie.

Si piata a fost surprinsa si cred ca si la aceasta ora inca mai rumega stirea si de aceea acest wkd va fi un sfetnic bun pentru multi de a lua o decizie buna cel putin pe TS, eventual un EXIT mai mare.

PETROLUL SI RECESIUNEA ECONOMICA
Fiindca tot vorbim de recesiune cred ca ar fi cazul sa vorbim mai intai de petrol si evolutia pretului acestui produs mondial ce poate influenta sau va fi influentat de procesul descresterii economice ce se apropie si care pe undeva a fost prognozat.

Sa ne uitam mai intai la un grafic privind evolutia pretului la petrol din ultimii 40 de ani, interval in care SUA a avut de a face cu cateva recesiuni economice.
us_gasoline_consumption1

Interpretare:

Rezulta din grafic ca atunci cand este recesiune economica exista la inceput un varf al cresterii pretului la petrol si apoi observam o scadere foarte accentuata acestuia.

Asa s-a intamplat in 10 din 11 recesiuni economice din SUA si pana acum. Exceptie a fost in timpul recesiunii usoare din 1960-1961 pentru care nu am avut nici un precedent.

Graficul ne arata ca 7 din 8 recesiuni postbelice au fost precedate de o creştere bruscă a preţului petrolului brut. Invazia din Irak sau din Kuweit în August 1990 a dus la o dublare a preţului petrolului în toamna anului 1990 şi a fost urmată de o noua recesiune postbelică din 1990-91.

Apoi prețul petrolului s-a dublat din nou în 1999-2000, cu ocazia celei de a zecea recesiuni postbelice din 2001. Încă o alta dublare a preţului petrolului a fost în 2007-2008 ce a însoțit începutul recesiunii numărul 11, celei mai recente şi înfricoşătoare scaderi a activitatii economice postbelice.

Cum poate influenta cresterea pretului petrolului aparitia unei recesiuni economice?

In primul rand cauzele inflaţiei preţurilor este o extindere a ofertei masei de bani şi o dorinţă a oamenilor de a consuma mai mult si mai rapid. Ciudat, dar cauzele unei recesiuni au la baza tot o extindere a ofertei de bani.

Argumentul clasic este că, deoarece 70% din economia este condusă de cheltuielile de consum, creşterea preţurilor la benzină va cauza o scădere a cheltuielilor de consum, care vor conduce la un declin economic.

Există studii care arată ca majorări ale preţurilor de benzină vor avea ca impact cheltuieli discreţionare sau cum este teoria lui Hamilton, care afirma ca majorări ale preţurilor petrolului vor provoca recesiuni economice.

Sa mai privim un grafic elocvent, care ne arata relatia dintre pretul la benzina si cresterea economica din SUA
gdp-vs-gasoline-1970-2012-2
Interpretare:
Graficul arata doua evolutii pe timpul recesiunilor economice: procentul PIB-ului real (albastru) si pretul relativ la benzina (roşu). Acesta din urma afecteaza cel mai mult consumul. Asa cum se vede preturile la benzina au fost la varf inainte sau la inceputul recesiunii si ele au o influenta asupra PIB.

Si totusi am putea crede ca este doar o coincidenţă? Ei bine da, ceea ce vedem în datele din grafic este o coincidenţă, mai degrabă decât de confirmare.

Daca avem majorări de petrol şi benzină acestea nu provoaca inflaţia preţurilor, adica nu duc la cresterea tuturor preturilor. În schimb, aceste majorari implica modificari in cererea şi oferta de petrol.

Când OPEC creste pretul limitand productia/livrarile sau cum este cazul nostru cu embargoul asupra Iranului atunci populatia va cheltui mai mult pe benzina si mai putin pe alte lucruri.

Bunurile de consum care nu se cumpără determina scăderea preţurilor. Asa ca mai multi bani sunt dirijati spre producatorii de petrol, care in cele din urma vor creste productia de petrol.

Asadar, în condiţii normale, prețurile la petrol/benzina vor scadea ca urmare a cresterii ofertei de vanzare. Cum piata petrolului este mai mult un cartel – un pret controlat – interpretarea este putin fortata.

Chiar si in aceste conditii iata cum OPEC tine preturile sus si nu a mai scazut pretul la barilul de petrol sub 100 dolari de mult timp.

In acest caz ar trebui sa vedem o reducere a consumului de petrol din partea beneficiarilor, ceea ce ar obliga cartelul (OPEC) sa reduca preturile pentru a stimula consumul si deci veniturile.

Acelasi lucru se intampla si cu recesiunea vs petrolul. Fiecare dintre recesiunile avute în ultimii 40 de ani poate fi explicată corespunzător pe baza altor cauze decât cele legate de pretul la petrol. In timpurile noastre stim ca varful pretului petrolului din 2008 a fost ca efect al unei mase de bani masive in piata si pe aceasta baza am observat un BOOM la toate preturile materiilor prime.

Vom lua doar un alt exemplu si anume recesiunea 1973-1975. Aceasta a fost in momentul embargoului petrolier in tarile arabe (octombrie 1973-martie 1974).

In acest caz constatam ca teoria cu aparitia recesiunii si cresterea preturilor la petrol nu prea tine mai ales ca economia SUA a recuperat când preţurile gazelor naturale a continuat să crească. De fapt ce s-a intamplat?

FED a redus ratele dobanzilor la jumătate în 1970-1971 şi apoi a început creşterea lor în 1973 pentru a combate creşterea preţurilor. Astfel, in timpul recesiunii, la inceput, în noiembrie 1973, rata fondurilor FED a ajuns la peste 10%.

Ulterior, PIB-ul SUA a atins punctul culminant în aprilie 1978 (atunci benzina a fost $0.631) şi a scăzut până în octombrie 1980 (benzina era $1.223). Amintim că inflaţia preţurilor a fost de cca. 15% în 1980, iar recesiunea a început în ianuarie 1980 (benzina era $1.11) şi s-a încheiat în iulie 1980 (benzina ajunsese la $1.247).

Preţurile la benzina au continuat să crească în timpul recuperării ulterioare a economiei. Nu există o corelație între preţurile petrolului si recesiune, totul este intamplator si este bine sa ne uitam atent la cauzele recesiunii.

CAUZA recesiunii este in majoritatea cazurilor urmarea POLITICII MONETARE a bancii centrale.

Am vazut piata petrolului si influentele acesteia in evolutia inflatiei si cresterii economice.

AURUL SI RECESIUNEA ECONOMICA
Toata lumea vorbeste de aur ca si cum ar fi “gaselinita” lumii cand economiile nu merg bine, in fapt cand valutele nu ofera stabilitate financiara. Cred ca nu mai are rost sa vorbim despre situatia monedei euro din ultimii 2 ani de zile.

Prima CONCLUZIE:
PRETUL AURULUI SCADE DACA SI INFLATIA SCADE … DAR NU INTOTDEAUNA

Graficul ne prezinta doua evolutii: ale castigului/randamentului la obligatiunile americane pe 10 ani in diferire perioade ale ultimilor cca. 50 de ani (1962-2010) si respectiv ale castigului pe 10 ani ale aurului amandoua in functie de inflatie. Este adevarat ca de regula atunci cand inflatia CRESTE … aurul, dar si randamentul la bonduri cresc. Invers se intampla cand INFLATIA SCADE.

Totusi, asa cum se prezinta situatia cea mai recenta (2002-2011) nu intotdeauna aurul a scazut cand inflatia a scazut, cu atat mai mult ca si randamentele la obligatiunile pe 10 ani au scazut treptat in ultimii 9 ani de zile. Si in acest caz vom vedea “mana” politicii monetare a FED, care in ultima perioada a scazut dobanda la nivelul cel mai de jos de la 0-0.25% pentru a ajuta cresterea economica.
Sa mai privim la inca un grafic legat tot de evolutia aurului.

A doua CONCLUZIE:
AURUL AVANSEAZA MISCAREA INVERSA A DOLARULUI
De regula minimele la aur sunt in avans cu cateva saptamani/luni fata de atingerea unui TOP la dolarul american. In fapt pe o piata bull aurul este cel care conduce miscarea Dolarului, adica un breakouts in aur apare in AVANS fata de un breakdowns in Dolar.

Exemplificarea este in graficul de mai jos.
aug10goldvsusd

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A treia CONCLUZIE:Daca vrem sa vedem evolutia procentuala a pretului aurului raportata la nivelul indicelui DOW din ultimii 50 de ani vom constata ca aceasta se afla pe o piata BEAR incepand de la MAXIMUL de 49 uncii din anul 1999.

dow-priced-in-gold-long-term-chart
Interpretare:
Perioada in care valoarea indicelui Dow a fost mai mare decat cea a aurului a fost incepand cu anul 1980 si a tot crescut de la 1.5 uncii de aur = pretul indicelui DOW pana la cca. 49 uncii de aur in anul 1999.

Asa cum se observa din grafic, dupa acest TOP istoric de piata bull seculara urmeaza o piata BEAR seculara privind raportul dintre pretul indicelui DOW si pretul aurului in sensul ca pentru a cumpara 1 indice Dow trebuie tot mai putine uncii de aur, asa cum se prezinta situatia din imaginea de mai sus.

 

 

 

Aceasta insemna ca indicele Dow a tot scazut cu unele fluctuatii down ciclice, in timp ce pretul aurului a tot crescut fara a avea o corectie importanta.

In prezent, asa cum arata graficul de mai jos, constatam modul in care evolueaza acest raport DOW vs GOLD din ultimii trei ani de zile.

 

 

indu-vs-gold-1

 

Trebuie spus ca exista un trend UP al acestui raport pornind de la rata de 0.2 uncii din anul 1800 (adica atunci cand pretul indicelui Dow se schimba pe 0.2 uncii de aur) si care continua pana inteapa nivelul de 10 uncii aur pentru indicele DOW.

Aceasta linie de trend UP a raprotului Dow vs pret aur uneste doua minime importante a acestei rate si anume in anul 1842, 1860, 1932, 1944 . Un pullback important fata de acest trend a fost realizat in anul 1981 cand 1 Dow se schimba pe 1,5 uncii de aur.

 

 

 

 

 

 

 

 

dow-to-gold-ratio-pre-and-post-fed-reserve

Asa ca acest prag de 10 uncii este unul foarte important in evolutia acestei rate care semnifica in ce MASURA investitorii isi asuma riscuri pe piata stock si isi plaseaza mai putin capital pe piata aurului (care in fapt este o piata mult mai mica ce nu poate absorbi singura disponibilul din piata de actiuni intr-o situatie extrema, de EXIT masiv) sau invers cand se refugiaza in piata aurului urcand cotatia acestui metal pretios.

Deci constatam ca suntem pe un pullback mai mare sub acest prag de 10 uncii aur pentru valoarea indicelui Dow, mai exact suntem la nivelul de 7.55 uncii pentru 1 Dow.

Am putea spune ca in ultima perioada (3 ani de zile) investitorii au fost mai mult atrasi de urcarea pretului la aur decat la pretul Dow si aceasta ne indica faptul ca temerile fata de riscurile din piata de actiuni persista si ca acestia si-au gasit scaparea in mare parte si in piata aurului.

Repulsia investitorilor fata de piata de actiuni se observa in toamna anului 2011 cand aurul a luat o optiune importanta in raport cu indicele DOW ajungand ca acesta din urma sa fie schimbat pe 5.5 uncii de aur.

In prezent rata Dow vs aur se afla intr-un proces de revenire, in sensul ca atractia investitorilor fata de riscurile pietei de actiuni se mentine la un nivel mult mai mare decat se apreciaza pretul aurului.

Avand in vedere ca nivelul indicilor americani a ajuns la unele praguri de rezistenta ne putem astepta la o alunecare laterala a acestui raport.

Totodata o eventuala crestere a masei monetare din piata financiara (eventual un QE3) combinata cu rezultate macro mai bune ne-ar putea aduce pe o noua urcare a pietei de actiuni si o depreciere a pretului la aur si deci o apreciere a ratei DOW vs aur.
In caz contrar rata se poate diminua in sensul ca pretul la aur se va aprecia in detrimentul scaderii indicelui Dow, insa avansul nu va fi de durata.

CONCLUZII:
De multe ori ceea ce pare in aparenta simplu de explicat in fapt, situatia/cauza este cu totul alta, de regula sunt efectele politicii monetare a bancilor centrale, mai ales a FED, care oricand poate influenta masa monetara in dolari din pietele financiare (vezi situatia cu varful la petrol la inceputul recesiunii economice).

Estimarile privind cresterea pretului la petrol pana la cote istorice de 125 dolari/baril in acest an mi se par deocamata pur speculative, pur comerciale, asa cum sunt si estimarile la pretul aurului de 2000 si apoi de 2400 dolari/uncie in anul 2013.

Istoria oricand ne-a demonstrat ca piata poate reactiona fie si pe o perioada de cateva saptamani haotic, adica dupa reguli de ea stiute, nu cele normale si eu le am in vigoare oricand.

Veti spune … Priveste cum merg economiile lumii, mai ales dupa ce China ne-a servit cu un scurt dus rece asupra prognozelor privind PIB-ul pe 2012, chiar tu ai prezentat mai sus aceste date, probabil cu un anume scop …

OK, de unde stim noi care sunt datele reale, de unde stim noi daca va fi sau nu razboi in Iran (SUA a amanat interventia Israelului), de unde stim ce se va intampla in acest an cu alegeri in multe state puternice si mai ales de unde stim intentiile FED = tiparnita in dolari sau marele cumparator al bondurilor americane.

Istoria bursei ne-a invatat sa nu fim nici prea increzatori, dar nici prea pesimisti, ci numai prevazatori si flexibili. Nu ne putem baza pe estimarile publice deoarece ascund mult mai multe influente decat ne putem noi inchipui, dar nici pe interpretarea noastra deoarece are multe lipsuri/date insuficiente.

A face predictii pe TM si mai ales TL in aceste CONDITII putin probabile este un HAZARD, cum de altfel sunt si deciziile pe care le luam influentati de alte persoane. Ce ne ramane sa facem?

Sa urmarim evolutia preturilor pietelor de capital, cu corelatiile dintre ele si in functie de PRET dar si de VOLUM sa luam decizii atunci cand NOI CONSIDERAM ca este cazul. Am spus si voi repeta, acum eu sunt mai mult pe CASH si astept marile OPORTUNITATI, care in nici un caz nu poate fi vanzarea la TEL

Speak Your Mind

*