3.5.6 Interviul cu analistul si traderul Radu Ciofu – final

Aceasta este ultima parte a interviului lui Radu Ciofu, caruia eu personal ii prevad o cariera foarte interesanta avand in vedere evolutia acestuia de pana in prezent.
Spuneai ca AT se preteaza cel mai bine profilului tau de investitor/trader?
Radu: Prima oara cand m-am angajat intr-o societate de brokeraj nestiind prea mult despre piata de actiuni am inceput sa intreb in stanga si in dreapta cu ce se “mananca” acest domeniu al pietei de capital. Bine ca in acea societate de brokeraj nu se facea AT, dar erau unii care stiau ca se foloseste pe langa AF si AT.

Erau oameni de piata, dar nu se bazau pe AT spunand ca acest gen de analiza este o prostie. Era perioada in care bursa crestea an de an si multi nu aveau nevoie de AT. Nu stiau nici ce este indicele Dow Jones.

Acum situatia s-a schimbat. Brokerii folosesc din ce in ce mai mult AT. Piata neavand numai o singura directie trebuie sa ai un criteriu de estimare a directiei.
Inceputurile mele la AT se refera la cautarea pe Google dupa ce initial am citit la alte companii romanesti ce inseamna analiza tehnica. Acestea erau cel mult de 2-3 pagini. Apoi am aflat de programe de AT, Metastockul a fost urmatorul meu pas spre studiul AT.

Asa am aflat ca programul Metastock are un Help destul de bine facut si m-am ajutat de o carte specificata in Helpul Meta.
In pregatirea ta despre AT te-ai folosit de anumite carti?

Radu: Nu prea. Am o singura carte care este un fel de extindere a Help-ului de la softul Meta, care iti explica pas cu pas indicatorii si oscilatorii tehnici. Acestia au fost baza mea de inceput in AT. Tot ceea ce am mai facut a fost sa reiau unele articole de pe forumuri sau de pe Google incercand sa aprofundez si sa urmaresc ce reprezinta aceasta baza in AT. Nu am mai citit alte carti.

Care este combinatia pe care o folosesti in aplicarea uneltelor/tehnicilor/metodelor utilizate de AT?

Radu: Cel mai mult folosesc liniile de TREND, de suport si rezistenta. Aceste linii imi determina anumite praguri si in anumite contexte cand piata intra in anumite perioade de acumulare, triunghi sau range folosesc anumiti indicatori/oscilatori (RSI), in principal medii mobile. Acestea imi dau posibilitatea sa urmaresc pe unde se misca piata. Cu ajutorul mediilor mobile pot vedea directia si taria trendului.

Mai folosesc de asemenea modele de indicatori, combinatiile de mai multi indicatori, insa nu le poti folosi decat daca sti si ai un soft de backtasting. De asemenea trebuie sa cunosti ceva tehnici statistice si sa le poti interpreta.

Am inteles deci ca ai testat si validat deja un anume sistem de investitii propriu. Pe ce piata a mers sau merge mai bine acest sistem de tranzactionare individual?
Radu: Eu as zice ca pe Forex deocamdata deoarece piata fiind mai lichida este mai corect aplicabil. AT functioneaza pe toate pietele, insa aceasta este direct corelata cu marja de eroare pe care ti-o da un sistem de investitii bazat pe AT.

De exemplu daca ai folosi AT la unele actiuni de pe Rasdaq ce se tranzactioneaza odata la cateva zile, chiar 1 luna de zile ar trebui sa ai marja de eroare la acest interval, ceea ce este deja prea mult. In acest caz marja de eroare ar fi de +/- 50% si ar trebui sa joci cu 3 actiuni ca sa ai pierderi cat de cat controlabile.

Pe FOREX fiind o piata mult mai lichida este mai usor predictibila in timp deoarece ai timp sa urmaresti intoarcerile de TREND. Acest lucru este mai LIN. Pe cand piata noastra are alta miscare deoarece la numite extreme se comporta HAOTIC. In acest caz, urcari si coborari haotice, marja de eroare este deja mai mare decat ti-ar oferi-o in aceleasi conditii piata Forex.
Sa spui ca a fost depasit un trend sau un prag de suport trebuie ca piata sa mearga in acea directie cu cca. 5% pentru ca tu sa spui ca este o schimbare in piata.

Atunci, pe baza acestor anomalii, putem spune ca pe piata din Romania se tranzactioneaza dupa instrumentele AT?

Radu: Da, putem spune acest lucru, insa marja de eroare este mai mare. Aceasta inseamna ca atunci cand castigi sau pierzi este ceva mai mult decat in conditii firesti. Singurul mod in care vrei sa tranzactionezi cu o marja de eroare mai mica este atunci cand iti iei un timeframe mai mare, dar automat trebuie sa ai mai multa disciplina si sa accepti riscuri mai mari, adica sa rezisti mai mult acestei presiuni.

Sa spunem ca in conditii normale riscul tau pe piata de actiuni este de 10%, in cazul pietei autohtone trebuie sa ai un SL de 20-30%. Insa este foarte greu sa vezi cum ai in portofoliu la o actiune un profit de 30% si sa nu vinzi deoarece politica ta de risc spune ca pentru a contrabalansa cu SL tau trebuie sa mai astepti sa vinzi cand profitul tau este mai mare.
Ori acest lucru este greu de acceptat sa vezi un TP la 30% si sa nu-l executi si facand acest lucru deja nu mai poti controla riscul din piata autohtona deoarece daca in urmatoarele situatii vei avea 2 SL la 10% atunci deja castigul tau s-a diminuat existand posibilitatea sa ajungi in viitor pe minus.

Crezi ca investitori straini care actioneaza pe piata noastra prin firmele lor sunt mai bine informati/intentionati fata de piata decat o fac investitorii autohtoni, care de regula vand cand primii cumpara si asta masiv sau cumpara cand ceilalti fac exituri in masa?

Radu : cred ca fondurile straine care actioneaza pe piata de actiuni din Romania sunt in unele situatii la fel de putin informati ca cei din Romania. Aici nu exista diferente mari motivationale de a fi prezent, mai putin prezent in piata sau de a sta deoparte de aceasta piata.

De ce cred ca strainii au randamente mai bune decat cei romani este pentru simplul fapt ca se misca in “haita”. Atunci cand au un trend de intrat este clar ca intra mai multi si la fel se intampla cand au un trend de iesit. Automat acestia se ghideaza dupa semnalele ce vin de la ei si aceasta se face intr-un numar foarte mare, iar pentru a exista contraparte este clar ca aceasta va fi partea romaneasca.

Nu ca ar fi ei mai destepti, deoarece, de fapt, sunt straini care si cumpara si vand in acelasi timp, ci pentru faptul ca ei fac piata atunci tot ei dicteaza piata intr-un mod nevoit (poate pe baza mai multor informatii din afara) si ca au semnale mai rapide.

Eu nu as lua actul de a “dicta” piata ca si cum la mijloc ar fi “rechinii mari” care manipuleaza/misca piata si fac ce vor cu ea. De fapt dominatia pietei este pur financiara, ca putere financiara. Cine are mai multi bani domina piata oriunde este ea, in Romania sau in alta tara.

Ar fi un semnal de buy/sell atunci cand se vad asemenea miscari masive din partea investitorilor straini pe bursa romaneasca, urmaresti asa ceva? Crezi ca in acest caz semnalele oscilatorului MFI ar fi un indiciu?

Radu: Da urmaresc si singurele date oficiale pe care le citesc sunt cele lunare raportate de BVB privind investitorii rezidenti si nerezidenti, insa acelea apar cu intarziere. Ar mai fi ceva volume mai mari la unele actiuni, in special lichide, dar si acelea nu pot fi sigure, ca semnal de intrare/iesire la BVB.

Referitor la oscilatorul MFI (money flow index) nu pot spune ca este mai bun decat orice alt osiclator/indicator AT. Un exemplu este cel de la inceputul anului cand s-a listat si Fondul Proprietatea si la BRD au fost volume foarte mari cand au intrat strainii. Atunci pretul era in jur de 19 lei/actiune, iar intre timp a tot scazut ajungand recent la cca. 11 lei/actiune.
Totodata nu ma uit la miscarile marilor emitenti de la BVB (SNP, BRD, TLV) ca si cum ar fi leading pentru evolutia bursei in general sau a altor actiuni, in special.

Crezi ca modul in care se calculeaza acum indicii bursei de actiuni reflecta mersul actiunilor din piata? Pe grafic se vede ca GAP-urile normale ce se realizeaza in mod real nu sunt reprezentate corect existand de fapt o continuitate a nivelului acestora.

Radu: Da exista aceasta discordanta intre reprezentarea grafica a miscarii indicelui DAX comparativ cu indicele BETFI sau alt indice autohton, unde se indica o continuitate, insa nu cred ca acest lucru este o problema majora. Problema anomaliei acestor indici este interesanta asa cum a fost sesizata. Daca nivelul de deschidere al indicelui autohton este egal cu cel de inchidere din ziua anterioara chiar daca in piata au fost GAP-uri de la o zi la alta acest lucru nu este atat de relevant.

Din punct de vedere al AT aceste gap-uri sunt relevante pentru acest gen de analiza insa nu este esential pentru piata si modul de reprezentare grafica depinde de tick-ul stabilit pentru acea reprezentare. Nu mi se pare firesc sa iau ca tick pe cel de ieri daca astazi la primul tick nu am avut tranzactii la actiunile SIFS.

Nu cred insa ca aceasta problema necesita o atentie prea mare deoarece nu afecteaza piata.

Ce timeframe-uri folosesti deoarece in analizele tale vorbesti des despre acest termen pentru piata Forex?

Radu : mai des folosesc timeframe-ul de 1 ora si 4 ore si mai rar pe cel de 15 minute. Pe cel de 5 minute mi se pare ca lucrurile merg mai rau. Cu cat alegeam un timeframe mai mic cu atat mergeam mai prost.

Este in acest caz o fluctuatie foarte mare si exista o informatie prea mare pentru a te descurca pe un “zig-zag” foarte intens.
Stiu ca un trader bun pentru a ajunge sa identifice corect un grafic sau semnalele unor unelte tehnice trebuie sa priveasca atent foarte multe grafice. La tine cate au fost sau cum ai procedat?

Radu: De regula ai nevoie de cateva sute de grafice pentru a “vedea” cat mai bine un anume instrument tehnic si in final ai nevoie de cca. 3 ani de studiu pentru a deveni profitabil daca vrei sa folosesti AT. Totusi niciodata nu vei fi SIGUR pe sistemul tau de tranzactionare.

Care este parerea ta despre evolutia pietei de capital din Romania?

Radu : Anul acesta va fi un an slab. Trendul este in jos. Deocamdata BVB nu are tendintele de dezvoltare atat ca piata de actiuni, adica pentru un business de succes cat si pentru o piata de emitenti, ca listare. Voi pune o intrebare la care raspunsul este simplu. Cate IPO si MCS au fost in ultimii ani? Mai NIMIC pentru a nu fi rautaciosi.

Rolul bursei nu este neaparat de a se tranzactiona actiuni intre ele ci de a inlesni societatile sa poata atrage bani de la investitori prin IPO si MCS si de a se dezvolta. Daca nu ai asa ceva inseamna ca avem doar un joc speculativ. In acest caz pentru economie nu este indeplinit rolul de baza al bursei – de finantare al societatatilor.

In caz de criza avem speculatii la bursa ceea ce nu ajuta deloc refacerea economiei.

Crezi ca dupa esecul cu Petrom statul roman va face in anul 2011 cum a promis vanzarea secundara la bursa pentru Transgaz si Transelectrica?

Radu: Nu cred. Depinde de cum va fi conjunctura. Exista totusi un prêt la care se vor vinde aceste actiuni, insa opinia mea este daca trebuie sa vindem la orice prêt. In contextul in care toate pietele pica nu cred ca este convenabil sa vinzi aceste societati. De aceea eu unul nu cred ca se vor vinde in acest an.

Din punctul meu de vedere cred ca aici CNVM si BVB ar trebui sa faca mai mult. Statul roman vine si iti arunca pe piata o companie mai mult sau mai putin buna si investitori fiind putini si vanzatori vor fi putini. Cei care vor dori sa cumpere totusi o vor face in anumite conditii. Vorbeam de curand cu cineva de la fondurile de pensii din Romania si mi-au raspuns ca nu au ce sa faca, ei vor astepta. Aceste fonduri au actiuni pe pierdere si cred ca in final vor mai investi deoarece au ceva bani si trebuie sa-i foloseasca odata si odata.

Ideea este ca fondurile de pensii de la noi trebuie sa investeasca, insa un fond speculativ de a afara de ce ar veni in Romania? La un moment dat daca vor dori sa vanda n-o pot face decat dupa cateva zile de vanzare cand forteaza piata si aceasta scade deja cu peste 30%. Si acest lucru daca vor reusi sa vanda de abia 50% din ce au acumulat. Ei isi pun serios intrebarea … Cui vand pe o piata asa mica, nu cumva voi ramane cu ele si atunci ce am facut?

Deci intai trebuie sa cresc lichiditatea pietei si dupa aceea vor veni si fondurile mari de investitii. Ori acest lucru o pot face numai daca am short selling. Pe short selling am arbitraje statistice. De exempla daca avem in vedere evolutia BRD si TLV pot sa intru short pe unul si long pe celalalt profitand de spread-ul dintre variatiile preturilor acestor actiuni.

Efectul asupra pietei al acestui arbitraj sintetic este ca-ti unifica intr-un fel lichiditatea. Daca vinzi un simbol vei observa ca acest lucru se repercuteaza la toate celelalte actiuni din arbitraj. Asa ai mai multe simboluri corelate ca prêt si volum. In caz de panica acest arbitraj sintetic ar distribui lichiditatea in toata piata. In acest mod am putea spune ca BVB actioneaza ca un singur simbol ce actioneaza asupra lichiditatii din piata.

Pe baza acestei lichidiati tu ca societate poti sa-ti gasesti mai usor un cumparator. Daca pretul nu-mi convine atunci pot sa ies destul de repede din piata fiindca am lichiditate.
70% din tranzactiile din SUA sunt arbitraje sintetice. Cand iti creste o companie iti creste apoi tot sectorul respectiv. Deci short selling-ul ofera lichiditate si pe aceasta baza si cei care actioneaza in piata vor avea contrapartea.

Cum vezi totusi randamentele indicilor de la Bucuresti la finele acestui an, deoarece short selling este clar ca nu vom avea in 2011?

Radu: Clar ca vor fi negative. Daca acest randament va fi foarte mare atunci este posibil ca la anul sa avem un rebound. Daca acum avem la indici de exemplu –10% in medie fata de inceputul anului current, ei bine eu cred ca vom fi mai jos la finele acestui an.

Unii analisti care urmaresc evolutia indicelui American S&P 500 spun ca dupa luna august cand am avut o cadere mare a anului bursier va urma in septembrie si octombrie o crestere, dupa care minimele urmatoare vor fi mai mici decat cele din august. Tu ce crezi?

Radu: este clar ca vom avea noi minime in acest an, mai ales ca S&P 500 scade intr-o zi si cu peste 25 pct de baza
In luna octombrie vom avea raportarile de la Q3/2011 pentri companiile straine listate la bursa straina. Crezi ca vom avea rezultate mai bune decat cele din trimestrul II (Q2/2011)?
Radu : Nu cred ca vor fi rezultate bune, mai ales ca indicatorii corporatisti nu au iesit bine in ultima perioada, dar nici ca vor avea rezultate foarte rele.

Multumim lui Radu pentru cele peste 2 ore de interviu luate in doua randuri (13 iulie si 2 septembrie) si sa speram ca-l vom reintalni si cu alte prilejuri peste ceva timp, mai scurt sau mai lung.

Din ciclul interviurilor luate oamenilor din bursa urmeaza data viitoare un interviu cu Iulian Lupu, care este Seful Departamentul Derivate de la Bursa de Valori si pe care sper sa-l finalizez pana la finele acestui an.

Speak Your Mind

*