2.8.4 Riscul este viata mea

Capitolul nr. 2 – Initiatii sau „DO IT SELF” – Cei singuri

Postat de TRAIAN pe 28 iulie 2010
Am vorbit despre RISK si am spus ca voi mai vorbi despre asa ceva.
Daca Banca Transilvania nu ar fi anuntat ca va introduce pe piata de capital un INDEX FUND – indice al fondului BT, nu m-as fi gandit la alta abordare a riscului de capital bursier.

In orice zi cand esti in piata capitalul tau este supus unui risk. Unele instrumente financiare, cum ar fi indicii fondurilor de investitii pot reduce riscurile datorita diversificarii din portofoliu lor la nivel orizontal.

Dar si acestea nu te pot proteja de o cadere a pietei de capital si implicit a indicilor fondurilor.
Ceea ce este necesar este o DIVERSIFICARE a portofoliului pe verticala, adica a adauga la structura din portofoliu un element sau alte elemente (actiuni, contracte) a caror evolutie nu se coreleaza cu celelalte din portofoliu si care nu trebuie sa se miste in aceeasi directie.

Intr-o alta ordine de idei exista o regula recunoscuta si anume “regula omului prudent” aplicata mai mult la investitiile in fondurile adevarate, de incredere. Dar aceasta a functionat si inca mai functioneaza la nivelul investitorilor in obligatiuni. Cum, din pacate la noi piata obligatiunilor este foarte slab dezvoltata, regula nu se poate standardiza la acest gen de instrumente financiare.

In cele din urma, in cazul bursei din Ro, reducerea riscului prin diversificarea portofoliului se poate face limitat si cea mai buna alegere prudentiala ar fi utilizarea atat a diversificarii verticale (cele care nu se coreleaza) cat si a diversificarii orizontale.

Sa nu uitam ca orice investitie implica riscuri, iar performantele vechi nu garanteaza viitoarele performante.

IPO cu risc 0

Un exemplu bun de investitie care reduce foarte mult riscul este un IPO (oferta primara initiala), iar procentul din capital alocat acestui instrument poate fi oricat de ridicat, insa pentru a limita si aici insuccesul trebuie ales cu grija domeniul (profitabil, de perspectiva si singular pe bursa) avand in vedere comparatiile cu cele similare altor piete straine de capital.

Sunt convins ca cei care au investit la TEL nu au regretat de loc aceasta alegere, iar riscul potential de capital in acest caz a fost 0 in momentul in care inca din ziua a treia de oferta publica initiala de actiuni (IPO) cererea se apropia vertiginos de numarul actiunilor oferite, iar nivelul mediu de subscriere din penultima zi de oferta publica era deja de cca 600 –700% anticipand in mod categoric cererea mare de la inceputul listarii pe bursa si in mod evident o crestere foarte mare a nivelului cotatiilor de prêt, ceea ce de fapt s-a confirmat ulterior.

Cunosc investitori care au declarat ca strategia lor de investitii pe TL cuprinde cca 70% capital investit in IPO si 30% ceva actiuni lichide. Cred ca pentru cei care aplica “buy and hold” ar fi cea mai buna metoda de reusita.

Cu toate acestea exista domenii in care IPO nu prea au avut succes. As cita aici doar IPO la Vrancart (VNC) – domeniul cartonului si hartiei igienice, care nu prea a avut succes stingandu-se interesul inca din prima zi de listare cand pretul acesteia ajustat la zi a scazut la 0.1468 RON, iar iulterior a ajuns de abia la 0.10610 RON, diferente destul de mari daca avem in vedere ca pretul de subscriere a fost de 0.1900 RON.

Daca avem in vedere ca sectorul “utilitati” la nivelul economiilor marilor tari dezvoltate este foarte bine cotat pe piata bursiera respectiva, la care adaugam si interesul major al investitorilor sofisticati nu numai din Romania fata de aceste societati, inclin sa afirm cu certitudine ca orice portofoliu de succes ar trebui sa aiba in vedere subscrierea la acest gen de IPO, dar mai ales la subscrierile ce vor urma cu siguranta la marile societati profitabile din Romania, care asa cum s-a intamplat si pe alte piete de capital vor dori sa profite de inca un instrument pentru atragerea de capital necesar dezvoltarii performantelor lor mai ales in conditiile cresterii accentuate a competitiei la nivel UE.

Cine a venit in ultimii ani la bursa ?
In anii 2005-2007, mai multe companii au lansat Oferte Publice Initiale. Este vorba despre Broker Cluj (o societate de brokeraj), Vrancart Adjud (o societate producatoare de carton ondulat), Flamingo International (IT) si Socep Constanta (operator marfuri portuare).

Per total din IPO numai aceste companii au atras 20 de milioane de euro. Bani buni pentru orice societate care doreste sa se dezvolte, dar la costuri mult mai mici. Spre exemplu, la Broker Cluj pretul unei actiuni in oferta publica initiala a fost stabilit de societatea de brokeraj la 15.500 de lei pe actiune, fiind vindut un numar de 5.778.647 de actiuni. Suma atrasa de pe piata de capital ajungand la 89.569.028.500 de lei vechi, adica in jur de 2,5 milioane de euro.

De ce nu ar incerca si alte societati aceleasi mijloace mai profitabile de a se capitaliza cu costuri si obligatii mai mici decat obtinerea unui credit la banca ? Este adevarat emitentii vor trebui sa fie transparenti lucru care va deveni obligatoriu in conditiile integrarii in UE chiar daca societatile nu vor lista la bursa.

Sa vedem ce zice BVB!
Directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, Stere Farmache, considera insa ca, in 2006, foarte putini antreprenori romani sint pregatiti sa imparta proprietatea cu alti actionari sau sa dea socoteala investitorilor pe piata de capital.

Acest fapt are loc prin obligatiile societatii listate de a intocmi in timp util situatiile financiare anuale, care trebuie auditate, si de a dezvalui investitorilor informatii financiare delicate.

Oficialul BVB sustinea ca, spre deosebire de alte burse dezvoltate din regiune, piata de capital romaneasca nu a fost dependenta de IPO, care reprezinta calea normala de consolidare a unei burse, ci de procesul de privatizare in masa, care a dus la listarea unui numar urias de companii, aproximativ 6.000, sarind peste IPO.

In concluzie daca ai rabdare si nu te hazardezi cu o politica buna investitionala si o diversificare corecta de portofoliu poti reduce mult riscul bursier si sa castigi bani buni. Cele de mai sus pot constitui modele bune de analiza.

Speak Your Mind

*