2.8.3 Controlul riscului combinat cu cel al banilor – practic

Capitolul nr. 2 – Initiatii sau „DO IT SELF” – Cei singuri

Postat de TRAIAN pe 28 iulie 2010
Unii investitori cred ca daca au gasit momentul potrivit pentru a controla intrarea in piata au senzatia ca vor controla si piata.

Fiind vorba de money management se pune problema ca daca investesc 1 leu si castig inca 1 leu atunci profitul meu brut este 100%. Totusi ce determina cati bani sa utilizez la fiecare investitie.? Sau cati bani plasez intr-o actiune.?

Aceleasi principii rezulta si daca pierd din banii investiti. Este firesc ca pierderea sa depinda de cati bani am investit in actiunea care a inregistrat scaderi de pret. Aceste observatii par foarte simple la o prima vedere , dar devin mai complicate pe masura ce ne gandim mai mult la gestiunea banilor decat la modul de intrare in piata.

Din cele de mai sus deriva faptul ca pentru a deveni un investitor de succes ai nevoie in primul rand de doua calitati: sa ai un set logic si practic de investitie (petru unii este vorba mai mult de rutina zilnica) si o disciplina ferma care iti spune tot timpul ca nu poti sa risti mai multi bani decat iti permiti.

Dupa ce ai gasit metoda de tranzactionare convenabila (intrare aproape de minim si iesirea langa topul actiunii respective) singurul control care merita sa-l faci este gestionarea banilor si controlul psihologic (cel emotional).

Money management
Nu exista un stil anume pentru aceasta activitate. Sunt investitori sau specialisti care folosesc tehnici sofisticate, iar altii se bazeaza pe simpla intuitie.

Cheia pentru a avea succes este deci, de a te bucura de o minte larga si clara si a fi dornic sa infrunti infrangerile, ca ceva normal. Exista firme care se ocupa de controlul banilor, iar un specialist in domeniu se pregateste in cativa ani.

Probabil ca cei care au mai citit despre gestionarea banilor sunt familiarizati cu ideea ca toti stiu despre acest domeniu si ca sistemul unuia este mai bun decat al celuilalt.

Exista softuri si metode de a raspunde la intrebarea “Cand fac o investitie/tranzactie cat de mult investesc?” Aceasta-i intrebarea cheie.
Intrebarea mai poate fi pusa si altfel “Cat de multi banii pot pierde daca pretul actiunii achizitionate scade?”

Cand un investitor tranzactioneaza (cumpara sau vinde) decizia lui este implicit legata si de cate actiuni/contracte cumpara. Esenta controlului riscului se refera la decizia logica privind la ce pret sa cumpere sau sa vinda. Aceasta decizie determina riscul investitiei.

Daca accepti un risc prea mare atunci cresc sansele de a pierde mai multi bani. In caz invers sansele de a castiga suficient de multi bani acoperind si costurile sunt reduse.

Controlul bun al banilor este de a gasi solutia optima intre cele doua optiuni.
Si totusi cea mai buna analzia a gestionarii banilor este analiza pierderilor potentiale sau reale.

Analiza pierderilor bursiere
Pentru multi aceasta analiza pare simpla, insa daca o aprofundam vom afla urmatoarele:
– la o suma investita de 1000 RON o pierdere pe total portofoliu diversificat (actiuni, contracte, fonduri, obligatiuni, cash) de 10% reprezinta 100 RON. Va parea ciudat ca pentru a recupera integral capitalul investitorul va trebui sa castige nu 10% ci 11.1%.
– procentajul de recuperare al pierderii merge in expresie geometrica ajungand ca la 50% din capitalul initial procentul pentru recuperare sa fie de 100%;
– de regula riscul asumat pentru pierdere trebuie sa fie de maxim 20% din capitalul investit, rata riscului fiind de 2 : 1 sau in cele mai rele cazuri la 3:1.

Cine nu stie cat de dificil este sa recuperezi o pierdere mai mare? Nu cred ca exista investitor care sa nu se fii intalnit cu acest fenomen, sa nu se fii expus unui risc.

Riscul este posibilitatea realizarii unei pierderi. Atata timp cat detinem o actiune suntem expusi riscului.

Singurul mod de a controla riscul este de a cumpara si a vinde actiuni si de aici apare mai evidenta dorinta de a controla riscul.

Controlul riscului.
Activitatea cea mai importanta a unui investitor este de a calcula/determina riscul investitional.
Mai intai sa ne amintim ce este probabilitatea in termeni simpli.
Ea este un eveniment exprimat ca un raport intre numarul actual al intamplarilor si numarul intamplarilor posibile.

Exemplul aruncarii monedei
Sa luam exemplul cu moneda (coin). Daca “capul” monedei este sus de 50 de ori din 100 incercari atunci probabilitatea lui este de 50%. Sa nu uitam ca probabilitatea este cuprinsa intre 0 (imposibil) si 100 (sigur).

Sa luam conditiile jocului, care sunt similare cu unele metode de investitie:
– incepem cu 1000 RON
– sa presupunem ca vom paria daca “capul” monedei este sus;
– putem paria orice suma;
– daca “pajura” monedei cade sus atunci am pierdut
– daca “capul” cade sus am castigat de 2 ori cat am pariat;
– moneda este nemasluita si probabilitatea de a apare “capul” este 50%

In acest caz norocul nostru este de 50%, iar plata este 2:1 in timp ce castigam 2 RON la fiecare 1 RON pariat. Riscul nostru este suma de bani pe care am pariat-o si care este plasata la fiecare urmatoare aruncare.

In situatia bursei noastre norocul si plata se pot modifica la schimbarea conditiilor pietei. Investitorii desfasoara suficient de mult timp si efort incercand sa schimbe norocul si plata in favoarea lor.

Pot fi imaginate o serie de metode pentru determinarea norocului si a platii cum ar fi varianta matriceala etc.

Strategia controlului riscului
Ne vom intoarce la metoda cu moneda si ne vom reaminti ca norocul este 50%, plata este constanta la 2:1 si tot timpul vom paria pe “cap”. Cazul se poate transpune si in cazul unui om de afaceri care investeste in actiuni si se gandeste cat pariaza pe actiuni.

Banuielile si sistemele
Un mijloc de a determina marimea pariului (cazul omului de afaceri este cat sa investeasca in actiuni) este BANUIALA/PRESIMTIREA. Sa zicem ca avem o banuiala si pariul este 100 RON (suma initiala totala este de 1000 RON).

Totodata ne vom gandi la un sistem ca o metoda logica care defineste o serie de pariuri si care va realiza : o participare constanta, predictibila, care sa faca o simulare anterioara pe calculator si sa optimizeze sistemul.

Caracteristicile sistemului ales:
1. trebuie sa defineasca pariul, marimea lui. Cel mai simplu mijloc va fi o suma fixa (pariul fix), sa zicem 10 RON de fiecare data. Acest sistem este sistemul fix.

2. In acest caz, cei 1000 RON pot creste sau descreste de la punctul de unde pariul fix de 10 RON devine in mod proportional prea mare sau prea mic pentru a fi un pariu bun.

3. Pentru a remedia acest lucru vom defini pariul ca o fractie fixa a capitalului nostru. Vom alege 1% ca fractie fixa, care ne conduce la un pariu de 10 RON. De aceasta data proportia pariului se va pastra fata de suma investita/capital.

4. Un lucru interesant al metodei fractiei fixe este ca este imposibil sa devii falit si in acest caz riscul falimentului este 0.

Pentru a testa acest sistem vom face o simulare a lui pentru cateva valori istorice.
Sa zicem ca am aruncat moneda de 10 ori si am avut “capul” sus de 5 ori si “pajura” tot de 5 ori.

Pornind de la exemplul nostru vom intocmi urmatorul tabel cu datele istorice :

Ce se observa :
1. Ambele sisteme au realizat 20 RON (de doua ori pariul) pentru prima aruncare apare “capul” sus
2. Pentru a doua aruncare, sistemul fix a pierdut 10 RON in timp de sistemul fractie fixa a pierdut 1% din 1020 RON , adica 10,20 RON ramanand 1009.80 RON
3. Rezultatele ambelor sisteme par identice, insa in timp sistemul fractie fixa creste exponential si il depaseste pe cel fix, care creste liniar.
4. Rezultatul depinde de numarul aparitiilor capului sau pajurei si nu a ordinii acestora.

In sistemele aleatorii este putin probabil sa avem o alternare regulata a celor doua aparitii ale monedei. In procesele nealeatorii, in trendurile cu multi ani ale preturilor actiunilor se foloseste PIRAMIDAREA sau alte tehnici clasice care depind de trend.

Piramidarea este cresterea unei pozitii astfel incat aceasta sa devina profitabila. Aceasta metoda este o metoda tehnica optima aplicata pe un trend crescator, dar poate fi dezastruoasa daca se aplica pe un varf de prêt al unei actiuni.

OPTIMIZAREA – folosirea simularii
Gasirea parametrilor sistemului este una dintre operatiunile importante ale alegerii sistemului

Vom continua … data viitoare pana la alegerea completa a sistemului.

Speak Your Mind

*