2.5.3.1.4 Reversal sau schimbarea de trend

Capitolul nr. 2 – Initiatii sau „Do it self” – Cei singuri

 Postat de TRAIAN pe 11 august 2010

Realizat de TRAIAN in luna august 2006

Iata ca scurta mea vacanta s-a epuizat repede si asa cum ii sade bine unui investitor serios vom trece din noua la treaba.

Am ales o tema scurta si destul de interesanta, despre care am promis mai demult ca o voi prezenta. Sper sa fie atractiva. Se numeste schimbarea directiei unui trend (reversal patterns).

Pentru a defini mai bine o schimbare a directiei trendului trebuie sa analizam cateva puncte preliminare:

Existenta unui trend anterior.
Primul semnal a lui reversal este intreruperea/strapungerea unei linii de trend importante.

Cu cat este mai mare tiparul/modelul cu atat este mai mare miscarea urmatoare.

Maximele sunt mai scurte in durata si mai volatile decat minimele.
Minimele au marje mai mici la preturi si dureaza mai mult sa se realizeze.
Volumul este mult mai important decat celelalte puncte/conditii.

Pentru a intelege mai bine, vom detalia cele de mai sus.

Existenta unui trend anterior.
Un trend anterior major este cea mai importanta conditie necesara pentru o schimbare de trend (este ca si cum ai vizita Venetia fara sa treci pe sub “podul suspinelor”).

Un element esential este totusi cum recunoastem cand anumite modele/simboluri ne arata ca este o structura de trend (UP sau DOWN).

Spargerea unei linii de trend importante
Aceasta este unul dintre primele semnale ale unei schimbari de trend. Oricum vioalarea unei asemenea linii de trend poate fi cel mult doar un semnal al unei schimbari in miscarea trendului. Uneori, poate fi dupa semnal un reversal sau o consolidare de prêt.

Cu cat mai mare modelul, cu atat mai mare potentialul.
In acest caz, termenul de mai mare este valabil pentru inaltimea (volatilitatea) si marimea pretului (durata realizarii modelului pretului). Cu cat cele doua sunt mai mari cu atat mai mare este potentialul miscarii.

Tehnicile de masurare ale volatilitatii sunt date de graficele BAR.

Diferentele dintre maxime si minime
Maximele sunt mai volatile, mai scurte ca durata si ocilatiile de prêt sunt mai largi si violente. Pe de alta parte minimele au marjele de prêt mai mici si dureaza mai mult pentru realizare si sunt mai usoare de identificat. De asemenea este mai usor sa “prinzi” minimele decat maximele.

Oricum, in mod obisnuit investitorii pot face mai repede o multime de bani incercand sa prinda partea scurta a unei piete BEAR deoarece preturile tind sa scada mai repede decat sa urce. Exista o anumita relatie intre castig si risc.

De aceea maximele sunt mai greu de prins insa merita efortu, meritele acestora fiind recunoscute de day/swing trading si option trading.

Volumul este mai important
Volumul este un factor important in confirmarea completarii modelului pretului si de regula acesta creste in directia trendului pietei.

Trebuie ca volumul sa creasca si aceasta sa insoteasca modelul pretului. In fazele de inceput ale schimbarii trendului volumul nu este la fel de important ca la realizarea topurilor (maximelor).

Chiar daca la scaderea pretului se constata o crestere a activitatii de tranzactionare acest lucru nu este critic. Daca in timpul spargerii unei linii de trend, volumul nu are cresteri semnificative atunci exista un semn de intrebare. Nu este semnal de reversal.

Exemplu practic.
Totul este bine daca si teoria de mai sus o vom aplica mai intai la o actiune. in istoricul acesteia.

Am ales pentru exemplificare actiunea RRC, una dintre cele mai explozive de pe bursa din ultima perioada.

25314

Asa cum se prezinta situatia din perioada 08 iunie 2006 si pana in prezent (18 iulie 2006), conditiile realizarii schimbarii trendului au fost urmatoarele :

1. Putem spune ca din 3 febr 2006 actiunea RRC a avut un trend puternic coborator marcat prin bottomuri (minime) in zilele 21 febr, 23 martie, 22 mai si 27 iunie – un minim al anului 2006) si topuri (maxime) in zilele 1 martie, 11 aprilie, 29 mai).

Putem sa restrangem perioada si s-o limitam doar la 22 mai (un prim bottom), 15 iunie (al doilea bottom) si 27 iunie (ultimul bottom si cel mai pronuntat), cu doua topuri la 29 mai si 21 iunie.

2. Violarea/spargerea liniei de trend oferita de linia mediei mobile de 50 zile s-a mai produs numai in ziua de 26 aprilie, insa volumul acestei zile de 15.7 mil. lei nu a mai fost sustinut consistent in zilele urmatoare cand constatam o diminuare a acestora de pana la acestea scazand la 4, 4 mil si 4, 8 mil actiuni in jurul datei de 1 iunie.

3. Schimbarea de trend realizata in data de 29 iunie a fost realizata la un volum de 15 mil actiuni si a fost consolidata in zilele urmatoare cand volumele au fost cu mult mai mari si semnificative de 29 mil si 26 mil actiuni semn ca este un interes tot mai mare la cumparare.

Micile corectii care s-au realizat in urmatoarele trei zile (5 – 7 iulie) au fost tot pe volume mari intarind trendul urcator deja capatat

4. Un semnal de reversal a fost dat de strapungerea liniei de trend EMA (5) si SMA (10) in ziua de 29 iunie, iar un prêt de intrare putea fi la 0.0681 inchiderea zilei din 27 iunie, depasit in ziua de 29 iunie cand pretul de inchidere a fost de 0.0724, iar stop lossul corespundea lui 0.0654, minimul din ziua anterioara (28 iunie).

Se spune ca pentru un moment de intrare (sustinut de cresterea volumului de tranzactionare si de strapungere a unei linii de trend – de regula EMA 5 este maximul pretului din zilele anterioare, acesta fiind depasit cu cca 3-5% de evolutia pretului din ziua respectiva.

Chiar daca s-a ratat intrarea pe 29 iunie 2006 aceasta putea fi reluata in ziua de 30 iunie cand pretul de inchidere a fost de 0.0738. Acesta poate fi considerat si un punct de intrare pe TS din trei puncte de vedere:
a) deoarece avem anterior un trend coborator foarte mare de 51% (de la topul de 0.1340 din 3 februarie, la botomul de 0.0654 lei din 27 iunie) si putem sa ne asteptam oricand la o intoarcere hotarata avand in vedere amploarea acesteia dar si ervolutia medie a bursei.

b) avem bottomuri (minime) tot mai joase si maxime la fel mai joase, insa dupa data de 29 iunie vedem cu adevarat o incercare pentru un rebound real si nu ca in cazul celui din data de 28 martie cand trendul s-a intors pe crestere pozitionandu-se deasupra liniei EMA 5, dar si deasupra liniei SMA 10, dar fara a depasi linia SMA 50 ce marcheaza intrarea pe un trend crescator.

c) inclinatia liniilor BB (Bollinger Bands) incepe sa fie o ascensiune (directie UP), in timp ce trendul atinge un TOP tinzand sa depaseasca topurile anterioare, ceea ce nu s-a intamplat la topul din 11 aprilie cand acesta a fost inferior celui din data de 2 martie semnaland continuarea trendului DOWN inceput pe 3 februarie 2006.

5. Se poate observa cum topurile din perioada analizata sunt scurte (maxim 2 zile), ceva mai violente si minimele au fost mai lungi (3 si 5 zile) si mai lente.

6. De asemenea, folosind graficul cu bare se poate vedea ca potentialul este destul de mare si acesta rezulta din analiza barelor destul de mari din zilele 27, 28 si 29 iunie.

Totusi, nu trebuie sa uitam un lucru la fel de important care a sprijinit ascesiunea pretului la RRC : o slabire a atentiei si intensitatii asupra anchetei lui Riciu, fapt esential pentru investitorii acestei actiuni.

Pe modelul prezentat se poate face o analiza mai atenta asupra momentului intrarii/iesirii pe/de pe o actiune, sau mai multe actiuni, precum si un eventual reversal.

Speak Your Mind

*