2.4.9 Indicatorul PIB – descriere, rol

Capitolul nr. 2 – Initiatii sau „DO IT SELF” – Cei singuri

Postat de TRAIAN pe 29 iulie 2010

PIB sau produs intern brut este un macro indicator de moment care reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unui stat în decurs de un an.

El masoara stadiul cresterii economiei unei tari. Asa cum stim el nu ne poate SPUNE daca vom mai creste si cu cat.

Una este sa spui ca economia UE a crescut la Q3/2009 cu 0.3% si alta sa adaugi apoi cu exceptia unor tari cum ar fi Estonia, care a inregistrat o noua contractie cu 15.3%, Letonia cu 18.5%, Romania cu 7.1% (sub asteptari) si altele, chiar daca au contractii economice mai reduse.

Ba unii economisti chiar autohtoni adauga ca odata cu revenirea economiei din UE atunci si cresterea economiei interne isi va reveni, dar in schimb nu uita sa adauge ca rata somajului in 2009 s-a accentuat considerabil, iar aceasta va creste substantial si in anul 2010.

Pentru analistii simpli PIB sau GDP la nivel international se calculeaza in doua moduri.
1. Clasic PIB = consum privat + consumul statului + investiţii + exporturi nete (exporturi − importuri).

2. Fara influenta sezonalitatii unor activitati economice – model international adoptat si de Romania.

Un alt lucru la fel de important este influenta ratei inflatiei (in fond a cresterii preturilor) asupra cresterii economice cand uneori denominarea (diferenta) poate ajunge si la 3%.

Daca ne vom lua dupa prognoze si statistici vom observa ca rata reala a PIB-ului anual al Romaniei poate ajunge in 2009 dupa mai bine de 10 ani (1999-2008) de crestere economica (cea mai mare fiind in anul 2004 de 8,5% apoi de 7.9% din anul 2006) la un prim an de contractie economica si una foarte severa de cca. 7-8%.

Comparativ cu toata perioada de dupa 1989 vom constata ca economia tarii s-a confruntat cu trei ani de contractie economica: cea mai mare va fi in 2009, iar celelalte doua sunt in anul 1998 de 1.47% si respectiv de 4.0% din 1992.

Insa in cazul de fata noi vorbim de ceva unic in evolutia economiei autohtone si anume de o prima recesiune economica cu care ne confruntam de dupa 1990 incoace si nu una locala ci una globala, care a atins toate sectoarele, mai ales cel financiar-bancar.

PIB la Q3/2009
Pentru cine nu este avizat, va lua de bun nivelul atins acum si isi va spune : ” Este OK o crestere de 3.5% pentru SUA sau de 0.3% pentru UE ori de 0.4% pentru zona zero, mai ales dupa niste contractii foarte puternice anterioare realizate ca urmare a unei recesiuni economice globale puternice”.

Dar oare asa sa fie ? Totul este OK si de aici inainte doar o sa crestem ?
Nu ca as fi eu carcotas, insa nu-mi place ca CINEVA sa ma minta in fata, mai ales ca in unele privinte am ceva habar.

Din aceste motive voi incerca sa aflu raspunsul la cateva intrebari ale vremurilor actuale.
PRIMA INTREBARE care se pune este “De cat timp are nevoie o economie sa creasca si mai ales cu cat sa creasca pentru ca aceasta iesire din recesiune sa fie si definitiva in contextul actual.

A DOUA INTREBARE la care va trebui sa raspundem este “Ce anume determina o crestere solida fie si lenta pentru a spune ca economia s-a inscris pe un trend ascendent fara intoarcere ” ?

Mai intai vorbim despre o economie mondiala aflata intr-un plin proces de transformare:
O istorie a acestei economii in anumite perioade ne prezinta urmatoarele date :
ANUL 1000
GDP a fost de 116 mld. dolari (adica 80% din PIB-ul Romaniei actual)
Procentual regiunile contribuiau astfel:
28.9% India / 22.7% China / 18.5% Califatul Islamic / 11.8% Africa …. 10.6% Asia de Vest / 8.7% Europa de Vest … 2.7% Japonia / 2.4% Rusia / 2.2% Europa de Est

ANUL 1500
Peste 500 ani situtia era urmatoarea
GDP a ajuns la 247 mld dolari
25% Ming China / 24.5% India / 4.2% Imperiul Otoman / 3.4% Rusia / 3.3% Germania / 3.1% Japonia / 2.5% Europa de Est ….. 0.3% SUA

ANUL 1700
Peste inca 200 de ani situatia iar s-a schimbat
GDP a fost de 371 mld. dolari
24.4% India / 22.3% China / 22.1% Europa de Vest / 7.6% Orientul Indepartat / 6.6% Africa …. 4.4% Rusia / 4.1% Japonia … 3.6% Germania ….. 2.9% Europa de Est / 0.1% SUA

ANUL 1870
GDP a inregistrat pentru prima data valori mai mari de 1101 mld dolari
24.1% Imperiul Britanic / 17.2% China / 12.2% India Britanica / 9.1% Regatul Unit / 8.9% SUA / 7.6% Imperiul Rus / 6.5% Franta / 6.5% Germania …. 4.1% Europa de Est …. / 2.3% Japonia

ANUL 1950
Este perioada in care ierarhia s-a schimbat si ordinea economiei mondiale are alta fata
GDP a ajuns la 5336 mld. dolari
27.3% SUA (preia conducerea economiei mondiale si nu va mai renunta la ea) / 9.6% Uniunea Sovietica … 6.5% Marea Britanie / 5.0% Germania …. 4.5% China / 4.2% India … 3.5% Europa de Est … / 3.0% Japonia

ANUL 1998
Ne apropiem de zilele noastre si precum am observat pana in prezent ierarhiile mondiale se mai schimba, iar cei care detin puterea o perioada nu o pot pastra la nesfarsit. Asa si cu SUA, chiar daca acum este pe primul loc exista toate sansele ca intr-un viitor anume sa piarda suprematia de atatia ani.
GDP 33725 mld dolari
21.9% SUA / 11.5% China / 9.3% Orientul Indepartat / 7.7% … 5.0% India / 4.3% Germania … / Marea Britanie si Rusia cu 3.4% ….. 2.0% Europa de Est

ANUL 2008
Iata situatia din anul 2008 al GDP-ului din lume
GDP dupa datele FMI a fost de 60917 mld. dolari
30.18% Uniunea Europeana (EU 27) / 23.7% SUA / 8% Japonia / 7.1% China / 6% Germania …. 2.8% Rusia / … 2.6% Brazilia / 1.97% India ….

Stim deja ca dupa Q3/2009 China a depasit deja Japonia la GDP conturandu-se o noua ierarhie a acestor vremuri destul de tulburi asupra viitorului unei economii globale nu chiar asa de stabila.

Constatam ca ierarhia economiilor tarilor puternice s-a tot schimbat in decursul zecilor, sutelor si miilor de ani si ca nu putem extrage in aceste momente care economii vor fi determinante pentru a putea sprijini o crestere economica sustinuta la nivel global.

Si totusi unele tari se pot delimita de marea majoritate care a fost influentata puternic de recesiunea actuala acestea fiind in primul rand China si India din grupul celor patru tari ce fac parte din grupul BRIC, la care se adauga Brazilia si de ce nu Rusia, ce a recuperat mult in ultima perioada de timp fara a spune ca s-a consolidat. Dupa opinia mea aceste economii vor fi MOTORUL cresterilor economiei globale care vor trage dupa ele si celelalte economii ale lumii.

GRAFICUL privind prognoza FMI pentru viitorul ratei GDP la nivel global

2.4.9

In fond predictiile economistilor de la FMI si Banca Mondiala se bazeaza pe o prognoza de 0.5% privind cresterea economica din 2010 la nivel mondial fata de nivelul anului 2008 si o recuperare de cca. 3% fata de nivelul minim atins in anul 2009 datorita in special ritmurilor de crestere mai mari ce vor fi la nivelul tarilor emergente BRIC.

Prognoza FMI la nivel mondial pentru urmatorii 5 ani (2010-2014) indica o usoara depasire a nivelului din anul 2008 pana la sfarsitul anului 2010 (cca. 0.5%), in anul 2011 va ajunge sub nivelul anului 2005, iar maximul revenirii din anul 2013 se va opri la nivelul celui din 2005 fara a atinge nivelul maxim din 2007 deoarece vom constata in 2014 un mic regres al cresterii globale.

Aceste estimari ale evolutiei economiei globale, in care vor intra desigur si mutatiile la nivelul structurii GDP global, prezinta o situatie pe undeva asteptata de catre investitori, dar si de analisti si anume o revenire mai accentuata in a doua parte a anului urmator si apoi mai mult o stabilizare a acesteia fara insa a depasi ritmurile de crestere ale anilor anteriori 2005-2007.

In aceasta situatie hotaratoare mi se pare ca evolutia din primele 2 trimestre ale anului 2010 pot confirma sau infirma aceste prognoze. Pe aceasta baza ne inchipuim cat de importante vor fi raportarile la Q4/2009 si implicit ale anului 2009 deoarece ele vor crea bazele anului viitor si la randul lui pentru urmatorii ani.

Unde se afla economia Romaniei in aceasta conjunctura ?
Poate daca ne uitam la alt grafic privind estimarile FMI pentru grupul de tari din Centrul si Estul Europei comparativ cu al tarilor cu economii avansate, dar mai ales cu ale tarilor din UE vom avea o imagine mai clara decat cateva supozitii spuse de unii in campanie electorala, iar de altii fara a avea o documentare suficienta.

Graficul prognozei cresterii economice in Centrul si Estul Europei

 

romania-in-ue

Ei bine din grafic rezulta ca pe o BUNA GESTIONARE a finantelor acestei tari Romania se poate inscrie pe un trend ascendent in anul urmator, care va depasi ritmul de crestere al celor din UE, dar si al celor cu economie avansata in primul rand prin atragerea unui numar cat mai mare de investitii.

Daca ne gandim ca avem multe datorii de platit mai ales anul viitor atunci nu vom reusi acest lucru decat printr-un ritm de crestere mai mare decat la majoritatea tarilor din UE si din lume. In caz contrar nici nu stiu ce prognoze mai putem face.

Totusi fiind vorba de estimari constatam ca minimul/contractia economiei interne va fi atins in anul 2009 la -7 sau -8%, iar varful din urmatorii 5 anii este in anul 2012 insa acesta nu va putea depasi nivelul real al anului 2002 fiind departe de nivelul 2005 unde va tinde economia mondiala. In acest caz nu stiu daca pot sa spun ca decalajul privind etapa de revenire a economiei romanesti fata de economiile din UE va fi de 3 ani sau sa REMARC volatilitatea ratei GDP in timp la economiile din Centrul si Estul Europei fata de celelalte economii mult mai stabile.

In FAPT CONCLUZIA mea la aceasta intrebare este urmatoarea :

Economia Romaniei, ca parte a economiilor din regiune dar si din UE, poate avea evolutii de exceptie si intr-un sens (vezi anul 1990 si apoi 2009), dar si in celalalt (anul 2007 si de ce nu 2012), fapt care mai mult atrage decat sperie pe INVESTITORI.

Oricum acestia nu pot face RABAT fata de mentinerea unei instabilitati politico-economice ce o indeparteaza pe moment de aceasta evolutie a acestei zone, dar care va crea doar un decalaj fata de restul tarilor din jur.

Pe de alta parte daca tarile avansate vor reusi intr-un timp de peste 5 ani sa atinga maximele din varful cresterii GDP (mai mult ca sigur intr-o alta ordine/structura a economiilor lumii) atunci revenirea economiilor din aceasta parte a lumii va fi mai lunga, chiar daca ritmul de dezvoltare va fi mai mare.

In acest caz prognozele FMI trebuiesc privite in acest mod particular fata de tara noastra ceea ce inseamna ca pentru noi timpul cu revenirea economica va fi mai lung decat al tarilor din jur daca ne gestionam PROST tara si vom avea multe datorii publice.

Cel putin doua pericole majore le vad eu in aceste momente : o crestere a somajului necontrolata si mai ales a ratei inflatiei peste cote de prevenire a unei noi crize majore ce poate afecta nu numai toata economia mondiala, dar mai ales economiile slabe, asa cum este a Romaniei.

Putem creste fara investitii si productie ?
Aceasta intrebare este una retorica ce se doreste un raspuns la a doua INTREBARE a temei acestei postari.

S-a putut observa ca economiile puternice au fost serios afectate de o recesiune globala fara precedent, insa o parte dintre ele si-au revenit, este adevarat cu sprijin financiar, dar mai ales prin intermediul investitiilor in propria economie, in primul rand al industriei, care a inceput sa produca din nou dupa consumarea stocurilor existente la operatorii economici ce au blocat multe fonduri financiare interne.

Odata ce avem cerere atunci vom avea si productie pentru a o satisface si din datele raportate recent multe tari care au iesit din recesiune au inegistrat o crestere reala a indicelui de productie si/sau a indicelui pretului de productie concomitent cu cresterea productivitatii muncii din sectoarele respective.

Daca vom lua doar investitiile putem sa rationam ca acestea nu au nici un efect daca cele anterioare nu au adus nici un venit, iar veniturile obtinute an de an conduc la cresteri/dezvoltare. Daca in schimb veniturile sunt mai mici sau deloc atunci acestea descurajeaza firmele care reduc capacitatile si automat reduc si investitiile viitoare.

Investitii mai putine inseamna mai putine imprumuturi la banci ceea ce inseamna ca sunt mai putini bani in circulatie, inclusiv cei care trebuiesc platiti pentru imprumuturile anterioare.

O masa monetara mai mica in circulatie inseamna in mod sigur mai putin disponibil pentru CONSUM. Mai departe rationamentul este destul de simplu.

Daca vom raporta elementele de mai sus la nivelul tarii noastre vom vedea in ce situatie este in prezent economia, fapt reflectat prin raportarea de la Q3/2009 privind o contractie de 7.1% la nivel PIB chiar daca unii incearca sa prezinte aceste cifre ca o “reusita” fata de cifrele prognozate anterior.

Nu este greu sa ne aducem aminte ca in cele 10 luni ale anului 2009 nivelul investitiilor directe straine au fost reduse la 50% fata de anul 2008, ca numarul datornicilor la banci creste intr-un ritm alarmant si ca bancile inca se tem sa acorde credite nestiind care va fi situatia somajului in perioada urmatoare, dar si a solvabilitatii clientilor sai, mai ales a firmelor debitoare.

Nu vreau sa pun gaz pe foc dar in ciuda eforturilor BNR de a relansa in acest an creditarea dobanzile de imprumut la bancile comerciale sunt inca cele mai mari din Europa, iar acest lucru in situatia in care datoria publica a Romaniei a ajuns la cca. 77 mld. euro (dupa unele surse la 30% din PIB).

Pe aceasta baza prognozele privind nivelul investitiilor pe anul 2010 nu pot fi foarte imbucuratoare motiv pentru care nu putem spera la o revenire foarte rapida a economiei autohtone.

In ceea ce priveste modul in care industria participa la PIB putem extrage din comunicatele INS pentru Q3/2009 faptul ca IPPI – indicele pretului de productie industriala dupa trei trimestre a crescut cu 0.2%, insa asa cum spuneam mai mult ca efect inflationist si anume, ca urmare a cresterii preturilor cu 4,2% din industria metalurgica la nivel international si nu numai intern.

Daca vom privi mai atent vom observa ca dupa 9 luni din 2009 indicele productiei industriale a scazut cu 8,5% fata de perioada similara 2008, chiar daca acesta a crescut cu 21.3% fata de luna august 2009, datorita in special industriei prelucratoare (25.4%), iar productivitatea muncii a crescut cu 8% datorita cresterii cu 11.3% a productiei si furnizarii cu energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat.

Mai multe date pot fi analizate de pe site-ul INS.
Degeaba vorbim despre cresterea productiei daca nu o vom compara cu cea a productivitatii ceea ce inseamna ca avem o crestere reala a numarului de produse, deci a cererii si nu a cheltuielilor de productie ca urmare a cresterii pretului la anumite materii prime sau materiale ori alte costuri.

Probabil ca unii ne intrebam de ce tot creste somajul in general in lume sau de ce va creste si la noi. Odata crescut numarul de someri, efectul acestui fenomen se observa in primul rand asupra consumului, adica a diminuarii acestuia.

O diminuare a consumului va conduce automat la o reducere a altor noi locuri de munca ca urmare a reducerii cererii din piata si tot asa pana vor fi gasite solutii pentru stoparea somajului si cresterea locurilor de munca. Se pare ca prima solutie este cresterea increderii consumatorului chiar daca acesta nu este somer combinata cu investitii in infrastructura sau alte domenii, adica noi locuri de munca.

Din pacate spectrul anului 2010, mai ales la inceput presupune o crestere a numarului de someri prin reducerea numarului de locuri de munca in sectorul bugetar, care va conduce la reducerea consumlui si automat la noi someri. Ori asa ceva nu poate stimula consumul pentru o industrie si asa plapanda, mai ales daca stabilitatea politica nu se va rezolva curand.

CONCLUZIA FINALA:
Dupa un an 2009 – cel mai rau din istoria economiei Romaniei de dupa anul 1989 simpla revenire a economiilor din jur nu ne poate aduce pe linia de plutire chiar daca lucrurile incep sa functioneze firesc dupa data de 6 decembrie 2009 deoarece nu avem anterior masuri serioase luate pentru stoparea declinului, iar acest decalaj se va accentua fara stimularea celor doua sectoare: productie industriala si investitii efeciente.

SOMAJUL, cu parere de rau, va fi RAUL pe care guvernantii viitori trebuie sa-l inlature in timp scurt, altfel acesta va intarzia si mai mult procesul de iesire si revenire sanatoasa din recesiune.

Speak Your Mind

*