2.4.5.4 Evaluarea unei companii – cap.4

Capitolul nr. 2 – Initiatii sau „DO IT SELF” – Cei singuri

Postat de Traian pe 10 Mai 2011

Am ajuns dupa opinia mea la finalul acestui curs destul de intensiv de evaluare a unei societati comerciale, cu care va trebui sa ne familiarizam foarte bine pentru a ne putea alege acele companii care corespund cel mai bine asteptarilor noastre de investitori ai pietei de actiuni.

Pentru a ajunge in aceasta etapa a trebuit sa studiem alte 5 etape la fel de interesante cum ar fi :

1. Preambul, carti si piete despre evaluarea companiilor la bursa

2. Oportunitati de investitii – generale si sectoriale

3. Ce este bilantul contabil si metode de evaluare a unui emitent?

4. Diagnosticarea comerciala sau a cifrei de afaceri a firmei.

5. Diagnosticarea patrimoniuoui net al companiei.

Asa ca acest capitol 6 – Diagnosticarea rezultatelor companiei – formeaza ultimul capitol al studiului nostru privind evaluarea unei companii din punct de vedere fundamental.

Daca a fost greu sau usor se va vedea din rezultatele plasamentelor noastre de capital pe piata de actiuni si care intotdeauna trebuie sa reflecte PROPRIILE NOASTRE ANALIZE SI CERCETARI. Multi m-au intrebat de ce nu public pe acest blog portofoliul meu de actiuni, iar raspunsul meu consta in aplicarea practica a celor de mai sus.

REGULA DE BAZA a unei investitii in actiuni este ca cel care isi plaseaza capitalul intr-un emitent trebuie s-o faca intr-un domeniu pe care-l stapaneste cel mai bine, care se preteaza asteptarilor sale si mai ales corespunde personalitatii sale.

Diagnosticul pe baza ratelor de echilibru financiar.
Echilibrul financiar este sistemul de corelatii prin care se stabilesc anumite proportionalitati intre fluxurile financiare pentru a masura functionarea normala a unei companii.

Una din corelatiile importante este dintre resursele materiale si posibilitatile de finantare, iar modul lor de folosire ne prezinta asigurarea sau neasigurarea acestui echilibru.

Vom cita cativa indicatori sintetici pentru exprimarea acestor corelatii.

1. Rata autonomiei financiare :

Raf = Capital propriu / (capital propriu + capital imprumutat)

2. Rata de finantare a stocurilor

Rfs = Fond de rulment/ Stocuri

3. Rata de finantare a activelor

Rfa = Capital propriu/ (active fixe + active circulante)

DIAGNOSTICUL RENTABILITATII
Intram intr-un capitol foarte utilizat de evaluatorii profesionisti si de analistii bursieri experimentati deoarece el prezinta importanta in cunoasterea situatiei trecute si prezente a companiei si pe baza acesteia se pot face evaluari asupra viitorului afacerii companiei.

Orice cumparator de actiuni doreste nu numai sa-si recupereze investitia, dar sa si castige un profit de pe urma acesteia cu un risc cat mai scazut. Daca avem o afacere rentabila (deci o companie performanta) cu atat mai mult este nevoie sa studiem acest capitol al randamentului unui actionar, fie ca este oferit de profitul net, dividend, flux de responsabilitati.

Sursa de baza este “Contul de profit si pierderi” unde se pot observa fluxurile de venituri si cheltuieli ale firmei si putem face unele calcule ale rentabilitatii acesteia.

Vom face cateva introduceri in tema pentru a fi mai simplu de inteles pentru cunoasterea domeniilor unde vom face aceste calcule:

A) Activitatea de exploatare, de baza sau operationala – activitatea industriala, comerciala si de prestari de servicii;

B) Activitatea financiara – participatii cu capital propriu la alte firme, venituri si cheltuieli rezultate din diferenta de curs valutar si utilizarea capitalului imprumutat.

C) Activitatea exceptionala/extraordinara
– veniturile si cheltuielile care nu sunt legate de activitatea de baza/curenta a companiei (operatii de capital, operatii in activitatea de exploatare, despagubiri/penalitati, cedarea activelor, perisabilitati, donatii, subventii, lipsuri la inventar).

Pe aceasta baza putem calcula urmatorii indicatori :

1. Rezultatul exploatarii
Se calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile activitatii de exploatare.

RE = valoarea adaugata + subventii pentru exploatare + alte venituri din exploatare – impozite si varsaminte asimilate – cheltuieli cu personalul – amortizari si provizioane – alte cheltuieli din exploatare

2. Rezultatul curent al exercitiului – diferenta dintre veniturile si cheltuielile curente.
Insumarea rezultatului curent si al celui exceptional ne da rezultatul exercitiului inaintea impozitarii.

Rezultatul impozabil – profitul exercitiului inaintea impozitarii, la care se adauga depasirile fata de limitele legale la unele categorii de cheltuieli si se scad deducerile fiscale legale.

3. REZULTATUL EXERCITIULUI – PROFITUL NET sau MARJA

Reprezinta diferenta dintre profitul brut/rezultatul impozabil si impozitul pe profit.

3.1.MASA PROFITULUI. FACTORI.

Profitul obtinut ca urmare a diferentei dintre venituri/cheltuieli se considera a fi relevant sub doua aspecte: masa profitului si rata profitului.

„Motivatia producatorului este perspectiva profitului pe care cauta sa-l maximizeze într-o perioada nedeterminata de timp”(J.K.Galbraith).

Masa profitului producatorului
reprezinta o marime ce este influentata de nivelul productivitatii muncii, prin urmatoarele elemente: marimea valorii nou create, pretul de vânzare al produselor si marimea costurilor de productie.

Masa profitului este o însumare a tuturor realizarilor în forma de profit de catre un agent economic într-o anumita perioada de timp, în care sunt produse bunuri si servicii vandabile. Astfel, daca veniturile sunt mai mari decât costurile totale, compania obtine profit, iar daca veniturile sunt mai mici decât costurile se înregistreaza pierdere.

O alta definitie a masei profitului ar fi ca aceasta reprezinta suma totala pozitiva ce se obtine ca un rezultat al diferentei dintre veniturile si cheltuielile aferente efectuate de o companie (firma, agent economic, ramura, subramura sau economie).

Privita ca un venit absolut al economiei, valoarea unui asemenea indicator se hotaraste în functie de urmatorii factori:

a. Nivelul preturilor de vânzare, pe de o parte, care da venit si costurile totale, pe de alta parte. Întrucât masa profitului este definita între aceste doua elemente, orice societate este constienta ca o diminuare a costurilor are efecte reale asupra sa, deoarece sporeste si rata profitului.

b. Continutul, volumul de productie obtinut, precum structura si calitatea acestora care au o înrâurire separata dar actioneaza si în unitatile lor. Ca si regula, masa profitului este direct proportionala cu volumul productiei realizate. Pentru obtinerea unui profit cât mai satisfacator, compania decide sa fabrice marfuri care sunt cerute si care se vând rapid pe piata, solicita costuri reduse si obtine în acelasi timp preturi de vânzare oferite de catre piata.

c. Timpul de decontare din momentul expedierii marfurilor si pâna când sunt încasate facturile primite. Ca atare, numai încasarea atesta prezenta efectiva a masei profitului pentru un exercitiu încheiat.

d. Unul dintre cei mai importanti factori pe lânga factorii de productie cantitativi care determina masa profitului este reprezentat de incertitudine. Acesta antreneaza resursele prospective si mentine în stare de alerta pârghiile de protectie si de eliminare a riscurilor.

3.2 Rata profitului – reprezinta raportul dintre profitul net si valoarea veniturilor companiei.

Formula de calcul este :

Rp = profit net / cifra de afaceri * 100

Trebuie cunoscut ca in functie de sfera de activitate marja/profitul net mai poarta denumirea si de: marja costurilor de productie (pretul de vanzare – costuri de de productie); marja comerciala la distribuitori (pret vanzare marfuri vandute – costul de cumparare); marja bruta (pretul de vanzare – costuri variabile); marja costurilor directe (pret de vanzare – costuri directe).

SITUATIA GENERALA A REZULTATULUI/PROFITULUI NET
Ea ne prezinta evolutia profitului net, a trendului si modul de formare al acestuia – posibilitati de prognozare a activitatii companiei in functie de elemantele participante la constituirea rezultatului.

Inainte de a trece la partea practica a acestei diagnosticari voi face o paranteza si voi spune cateva lucruri despre o viitoare si potentiala criza alimentara ce a fost sesizata cu ani in urma de un mare economist Lester Brown. Acesta a venit cu o noua conceptie despre fenomenul economic mondial si anume “ecoeconomia”.

În 1995, Lester Brown a vizitat România la invitaţia Editurii Tehnice, cu prilejul publicării în limba română a studiului său „Cine va hrăni China în secolul XXI”, în care Lester Brown sublinia importanţa asigurării hranei pentru o populaţie în creştere a planetei, în timp ce se prefigurează o plafonare a producţiei agricole.

Studiul de caz privind China pornea de la o constatare că , dacă până în anii 90 China era unul din marii exportatori de cereale, de atunci – China a devenit unul din marii importatori (al doilea, după Japonia), ca urmare nu numai a creşterii populaţiei, ci mai ales a creşterii consumului acesteia – urmare a creşterii economice spectaculoase a Chinei, după anii 80.

În plus, la nivel mondial, dacă s-au putut constata efectele pozitive ale „revoluţiei verzi” – declanşată în anii 50, ai secolului trecut – bazate pe patru factori: extinderea agriculturii intensive de tip industrial, extinderea irigaţiilor, folosirea îngrăşămintelor şi tratamentelor chimice (pentru combaterea dăunătorilor) şi rezultatele cercetărilor genetice (hibrizi de mare productivitate), din anii 90, cei patru factori au devenit limitativi: agricultura intensivă a dus la accentuarea fenomenelor de eroziune a solului; irigaţiile nu se mai pot extinde – se impun chiar limitări – datorită lipsei resurselor de apă; faţă de folosirea de chimicale au apărut reacţii de respingere – căutându-se promovarea de produse ecologice , iar în materie de cercetări genetice nu au mai apărut rezultate spectaculoase ca cele ale apariţiei hibrizilor din anii 50.

Ce vreau sa scot in relief fata de cele de mai sus? Ca factorul hranei si deci a sectorului alimentar va deveni unul prioritar pentru orice economie, dar si pentru economia globala in conditiile evolutiei actuale (in China avem o noua seceta dupa cate am vazut in articolul de ieri, la fel se prefigureaza si in Europa o vreme foarte calduroasa si deci alte semne de seceta). Aceasta inseamna o cantitate mai mica de produse cerealiere si de panificatie poate avantaja acele firme din domeniu mai bine situate pe piata respectiva, care au si un management bun.

Asa ca vom intocmi din situatia “Contului de profit si pierderi” din ultimii 5 ani de zile ai companiei supusa analizei si anume de la S.C. Boromir Prod S.A. Buzau (simbol SPCU) o lista ajutatoare necesara analizei noastre si care se prezinta ca in tabelul de mai jos:

SITUATIA GENERALA A REZULTATELOR S.C. “BOROMIR” in perioada 2006-2010

profit-net-206-2010
Interpretare :

Rata profitului este in general mica si demn de remarcat ca in ultimii 5 ani Boromir a avut tot timpul profit, insa rata acestuia a fost cuprinsa intre 0.4% in anul 2010 si 4.13% in anul 2008 cand si PIB-ul Romaniei a atins in trim. II ritmul de crestere cel mai mare de 9.6%, iar cel anualizat a fost de7.1% comunicat de INS.

Trebuie sa remarcam ca in anul 2008 productia agricola din Romania a fost una dintre cele mai bune, iar agricultura a contribuit atunci cu 17% la PIB, adica cu 1,2% din cele 7,1% realizate la nivel national.

Daca este sa ne luam dupa previziunile recente ale FMI privind atingerea acestui plafon al PIB de 503.958,7 milioane lei in preţuri curente din 2008 si mai ales a ritmului de crestere al PIB din 2008 fata de cel din anul 2007 de 7.1% atunci va trebui sa mai asteptam inca 2 ani, adica in 2013, daca lucrurile vor merge bine in agricultura, asa cum zice ministrul actual Tabara.

Recent INS a raportat o crestere la PIB-ul din trim. I/2011, care a fost de 0.6% fata de trimestrul anterior si cu 1.6% fata de anul anterior tot trim. I (serie bruta) si care s-a datorat mai mult exploziei exporturilor de masini romanesti Duster (care au fost cu cca. 500% fata de trimestrul anterior), iar agricultura nu a contribuit decat cu 6%.

Totodata constatam cum in ultiimii doi ani cifra de afaceri a lui Boromir s-a diminuat cu 17.71% in anul 2009 fata de maximul din anul 2008 si respectiv cu 5% in anul 2010 fata de anul 2009.

rezultate-din-exploatare

In acelasi timp profitabilitatea – ritmul de crestere al profitului Boromir a fost maxim in anul 2007 cand acesta a crescut de peste 4 ori fata de anul 2006.

Tot in acest an, 2007, datorita cresterii vanzarilor, s-au putut majora cheltuielile cu personalul acestea reflectandu-se, mai ales in cresterea salariilor personalului.

Un fapt defavorabil cresterii anuale a profitului cu o rata constanta sau mai mare sunt cheltuielile financiare, in special plata creditelor pe termen scurt (sub 1 an de zile) si a dobanzilor la creditele pe termen lung (mai ales in valuta) acestea facand presiune si in anii urmatori asupra rezultatelor companiei.

Tot aici regasim valori mai mari pentru ajustarile la actiunile detinute la unitatile afiliate, care intra in categoria imobilizari financiare (parti sociale emise de rezidenti) – la S.C.Hardwood SRL Valcea (62.25%) si Moara Cibin Sibiu (23.27%).

Asa ca aceasta presiune a datorilor la credite se vede mai ales la nivelul vanzarilor (cifra de afaceri), care a scazut ca urmare a reducerii cererii de pe piata in mod treptat, an de an, incepand mai ales cu anul 2009.

Este relevant faptul ca nivelul cifrei de afaceri se mentine peste nivelul anului 2007, in schimb cheltuielile cu activitatea de exploatare au crescut foarte mult diminuand si rezultatul brut al companiei.

In schimb un lucru EXTREM DE POZITIV il gasim in faptul ca in anul 2010 avem in evidentele companiei un FOND COMERCIAL de 13.159.000 lei datorat fuziunii recente din 2010

De ce este pozitiv acest lucru la Boromir?
Pentru a explica voi spune ce este FONDUL COMERCIAL – adica un tip de imobilizare necorporala.

Fond destinat achizitionarii unor active fixe corporabile (magazine, depozite en gros etc.) ce pot conduce la un potential economic deosebit datorita pozitiei lor strategice in ceea ce priveste vadul comercial, retelele comerciale, debuseul, dotarile si personalul calificat de care dispun etc.

Notiunea de fond comercial se apropie de cea de “diferenta de achizitie”, care apare in contextul conturilor consolidate, cu ocazia operatiilor de achizitie de titluri.

De asemenea, notiunea este apropiata de cea de “goodwill” utilizata in contabilitatile anglo-saxone. Goodwill este ansamblul elementelor, in mod obligatoriu necorporale, nedetasabile de entitatea economica (companie) si neevaluabile izolat; aceste elemente contribuie la o valoare a intreprinderii superioara sumei valorilor componentelor sale.

Fondul comercial este, deci, o rezultanta, o supravaloare nedisociata de intreprindere.

Factorii care contribuie la aceasta rezultanta sunt de natura obiectiva:
– calitatea gestiunii, competenta tehnica si cunostintele acumulate de personal;
– know-how industrial;
– stabilirea resurselor de aprovizionare;
– clientela, vadul, debuseele, studiile si cercetarile;
– reputatia, imaginea intreprinderii.

Fondul comercial se determina numai prin achizitie sau ca aport, cel creat de intreprindere nefiind contabilizat in cursul vietii acesteia. El se evalueaza cu ocazia determinarii pretului de vanzare al unei intreprinderi.

Spre exemplu, fondul comercial poate fi calculat ca diferenta intre valoarea globala (Vg) a intreprinderii, determinata prin valoarea sa de rentabilitate, si activul net corijat (Ac).

In acest caz, fondul comercial este calculat prin scadere si reprezinta partea din valoarea intreprinderii careia ii recunoastem existenta fara a o explica.

O alta metodologie presupune calculul fondului comercial prin capitalizarea unui supraprofit.

Asa ca acest fond comercial al lui Boromir de peste 13 mil. lei il putem considera ca un supraprofit ce urmeaza a fi materializat prin noi active si deci putem vedea o tendinta de dezvoltare a acestei companii.

Mai observam cum in anul 2010 Boromir a platit un impozit pe profit mult mai mare decat anul anterior cu toate ca rezultatul brut inainte de impozitare a fost de 3 ori mai mic decat cel din anul 2009. Probabil ca multi ne intrebam de ce si pentru aceasta ne vom uita in anexele la bilant si vom cauta o explicatie contabila.

Iata ce aflam din notele prezentate alaturat la bilantul din 2010 referitor la partea de impozit pe profit.

“Impozitul pe profit a fost calculat pe baza profitului impozabil determinat conform HG.571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare. Au fost luate in calcul cheltuielile nedeductibile privind majorari si penalitati aferente bugetului de stat, cheltuielile cu marfurile degradate scoase din circuitul comercial, cheltuieli legate de pierderile din creante.

Baza impozabila pentru calculul impozitului pe profit a fost stabilita la valoarea de 7.713.298 RON, cu un impozit de plata la nivelul anului 2010 in suma de 1.139.531 RON.”

Pe undeva avem in cazul Boromir un rau platnic la bugetul de stat si uite asa se aduna majorari si penalitati ce depasesc nivelul normal al impozitului pe profit.

CUM RESPECTA BOROMIR BVC planificat in fiecare an?
Cred ca investitorii unui actiuni stiu ca la inceputul fiecarui an orice societate isi planifica in cadrul CA al societatii un buget al veniturilor si cheltuielilor probabile pentru anul in curs care se aproba odata cu prezentarea si aprobarea rezultatelor exercitiului financiar al comaniei pe anul deja incheiat.

Noi vom incerca sa vedem cum s-au planificat acesti indicatori economici si cum s-au incadrat rezultatele reale in aceasta prognoza pentru a vedea si performantele managementului companiei.

Pentru aceasta am intocmit inca un tabel, ca cel de mai jos pentru ultimii doi ani de zile 2009-2010 unde avem si date de comparat mai apropiate de zilele noastre.

bvc-2009

Constatari :
Se constata un efort din partea conducerii Boromir de a scadea unele cheltuieli importante cum ar fi cheltuieli din exploatare, cheltuieli cu materiale si cu personalul in unele cazuri ceea ce inseamna o incercare de eficientizare a companiei.

In schimb observam o reducere a rezultatului din exploatare determinat prin neincadrarea in cifrele prognozate a veniturilor din exploatare ce au ponderea cea mai mare din total venituri, dar si o influenta negativa a activitatii financiare (datorii, penalitati, majorari dobanzi in valuta etc.) ale caror cifre de plan nu au putut fi respectate uneori au depasit si de 2 ori nivelul acestora.

Din aceste motive si activitatea companiei nu se poate incadra in cifrele BVC planificat la inceput de an si putem trage concluzia ca sunt sanse ca si in acest an sa vedem situatia repetata, ceea ce inseamna ca MANGEMENTUL acestei companii este putin dezorientat privind evolutia pietei financiare in general neputand s-o estimeze corect sau ca exista activitati sporadice mai putin luate in calcul si care includ unele riscuri ce sunt neglijate de companie.

Asa ca din acest punct de vedere eu personal nu i-as acorda managementului prea multa incredere ca stie sa gestioneze bine lucrurile in situatie de criza, iar criza este in plina desfasurare la nivel global.

Diagnosticul factorial al rezultatului exploatarii
Utilitatea lui se exprima in gasirea factorilor care au contrbuit la modificarea acestuia in timp si putem observa daca managerii companiei intervin acolo unde trebuie.

Sunt mai multe modele de evaluare/diagnosticare a rezultatului exploatarii.

Cel mai cunoscut este cel calculat cu formula :

RE = V x (1-Ch/V)

unde : RE – rezultatul exploatarii; V- venituri din exploatare; Ch – cheltuieli aferente din exploatare.
Modelul se foloseste in cazul companiilor comerciale, turism, prestari servicii sau care folosesc mijloace fixe inchiriate.

Mai sunt si alte modele dar nu are rost sa intram in ele deoarece este suficient modelul prezentat.

In cazul lui Boromir

RE (2010) = 160.525.495 x (1 – 158.386.600/160.525.495) = 160.525.495 x 0.013 = 2.099.831 lei

DIAGNOSTICUL PE BAZA RATELOR DE RENTABILITATE

Dupa opinia mea aceasta reprezinta cheia analizei noastre si dupa ce vom prezenta aceasta ultima parte veti intelege de ce.

Fiecare forma de exprimare a rentabilitatii, in raport cu elementele luate in calcul , are o anumita putere informationala, care ne va arata daca aceste rate se incadreaza in unele limite normale (iata avem deja unele repere de comparatie care ne usureaza munca de analiza), iar iesirea in afara acestor limite ne da o ipoteza de lucru si ne usureaza luarea deciziei de investiti – plasamentul de capital sau nu.

1. RATA RENTABILITATII VENITURILOR
Ea caracterizeaza eficienta intregii activitati a companiei in cursul exercitiului financiar si este indicata atunci cand vrem sa comparam cu pozitia de piata cu alti concurenti in domeniu.

Formula de calcul : Rv = P/V x 100

unde : P – profitul inaintea deducerii sarcinilor financiare; V – veniturile totale.

Daca vrem sa vedem cum stam pe categorii de venturi atunci vom analiza fiecare venit in parte (exploatare, financiar, exceptional/extraordinar) si vom vedea gradul de influentare al fiecaruia factor in parte asupra obtinerii profitului:

Rv = suma (gvi x ri)/100,

unde gvi – structura venituri; ri – rentabilitatea pe categoria de venituri respectiva

2. RATA RENTABILITATII ACTIVULUI (ROA) – Return on assets

Caracterizeaza eficienta elementelor materiale angajate in activitatea firmei. Ea exprima masura in care managementul firmei gestioneaza activele totale ale acesteia pentru obtinerea profitului. Comparativ cu rata altor companii din sectorul de activitate respectiv putem sa ne dam seama de performantele companiei, mai ales daca le vom compara nu numai cu un concurent intern ci si cu unul extern din acelasi sector.

Formula de calcul : ROA = P/A x 100

unde A – suma activelor imobilizate si a activelor circulante (activele totale).

Alta formula de calcul : ROA = V/A x P/V x 100,

unde V/A este viteza de rotatie a activului si P/V este rata rentabilitatii veniturilor.

In cazul incetinirii unuia din cei doi factori se impune analiza structurii activului (investitii puse in curs de executie, majorare stocuri productie neterminata, stocuri fara desfacere, crestere sold creante, etc.) sau a surselor de obtinere a profitului (structura veniturilor).

3. RATA RENTABILITATII ECONOMICE – A CAPITALULUI PERMANENT (ROE – Return on equity)

Formula de calcul ROE = P/ (Kp + Ki)

unde P- profitul brut sau rezultatul inaintea deducerii sarcinilor financiare (dobanzi si impozit profit); Kp – capitalul propriu; Ki – capitalul imprumutat pe termen mediu si lung.

In cazul nostru corelatia dintre rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu, ROE si rata dobanzii este foarte importanta deoarece firma poate imprumuta credite pe termen mediu si lung numai daca ROE > Rd (rata dobanzii) asigurandu-si astfel si un profit suplimentar.

Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu este Pn/Kp, iar ea se calculeaza dupa formula:

Pn/Kp = (V/A x A/Kp x Pn/V)

Aceasta este importanta deoarece putem observa in ce masura viteza de rotatie a activelor totale (V/A) – adica volumul vanzarilor pe unitate monetara influenteaza aceasta rentabilitate financiara.

La fel putem constata daca parghia financiara (A/Kp) – corelatia dintre structura financiara si capitalul impumutat contribuie eficient la rentabilitatea firmei.

In aceeasi masura mai putem vedea daca rentabilitatea neta a veniturilor (Pn/V) exprima eficienta activitatii de exploatare putand astfel afla pozitia firmei in raport cu alte firme din sector sau cu sectoare similare din alte tari.

In final toate aceste evaluari diagnostice trebuie sa ne prezinte masura in care o firma este cotata pe piata sectorului respectiv si daca are disfunctionalitati, precum si gradul in care acestea pot influena performantele de viitor ale plasamentului de capital.

In tabelul de mai jos voi prezenta aceste date tot la emitentul Boromir Prod S.A. pentru a putea trage o concluzie de final … INVESTIM in aceasta companie sau analiza ne va arata ca este bine sa cautam alta oportunitate pe TM (minim 1 an de zile). Din pacate BVB nu are multi emitenti listati la categoriile I-III care sa reprezinte industria alimentara – panificatie/morarit. Eu am identificat S.C. Borormir Prod S.A. Buzau (simbol SPCU) si S.C. Titan S.A. Bucuresti (simbol MPN)

rata-rentabilt

Se spune ca un tabel facut bine este mai explicit decat 1000 de vorbe. Sunt convins ca pana acum ati reusit sa trageti unele concluzii PRO si CONTRA pentru o decizie de investitii sau nu la aceasta societate.

Voi adauga doar ca firma a distribuit dividend doar o singura data in ultimii 5 ani si anume in 2009 cand randamentul dividendului per actiune a fost de 1,6%, iar valoarea contabila a actiunii SPCU la nivelul anului 2010 a fost de 0.5366 lei si in acest caz P/B a fost de 0.52.

Acest indicator P/B a fost si mai mare, de 0.8 in anul 2006, dar si de 1.64 in anul 2007.

Aceasta inseamna ca piata a simtit potentialul companiei in cadrul sectorului/pietei de activitate respectiv si a “plusat” fara a sti ca ulterior economia globala va intra in recesiune.

Ceea ce este si mai interesant este ca P/E calculat la nivelul anului 2010 a fost de 134 cand pretul actiunii a fost de 0.2800 lei (mai mare decat se tranzactioneaza in prezent) si ca realizarile din primul trimestru al acestui an fata de BVC arata o realizare doar de 22.3% din veniturile bugetate si de 50% din profitul net bugetat corespunzator perioadei.

In acest caz P/E este de 16.48, dupa opinia mea unul destul de mare fata de rezultatele companiei cand sunt multe companii cu P/E de 10 si chiar sub 10 cu rezultate mult mai bune.

La fel de interesant este ca in alte tari fiind marja neta la acest sector este 8-10%, totusi una redusa comparativ cu alte sectoare cum ar fi IT sau alte sectoare din domeniul tehnologiei unde marja neta poate ajunge si la peste 25%.

Fata de aceste date marja neta medie din ultiimii 5 ani de la SPCU este mult mai mica decat media firmelor similare din strainatate, dar ea este comparabila cu cea a sectorului panificatie-morarit din Romania, sector unde evaziunea fiscala este una dintre cele mai mari la nivelul companiilor mici, care fac si o concurenta neloaiala.

Totusi concluziile vor fi prezentate data viitoare cand vom compara datele de la toate diognosticarile companiei facute in paralel cu o alta societate din acelasi sector de activitate si anume S.C. Titan S.A. (simbol MPN).

Pana atunci va las sa meditati la toate cele 6 capitole de evaluare ale unei companii si sa va familiarizati cu termenii de analiza fundamentala pentru a vedea cum se reflecta aceste date in evolutia de pe piata a pretului actiunilor. Important este sa nu ne oprim la o singura companie si sa facem la toate cele pe care le avem in portofoliu si mai ales la cele pe care le urmarim sa le includem in portofoliul real nu numai la cel virtual.

Speak Your Mind

*