2.3.1 Piata de capital

Capitolul nr. 2 – Initiatii sau „DO IT SELF” – Cei singuri

Postat de TRAIAN pe 11 august 2010

Putem cunoaste teoretic piata de capital dar nu intotdeauna vom castiga bani pe bursa

A cunoaste piata de capital nu este deloc greu. Foarte multi se intreaba sau intreaba daca exista ceva carti care sa-ti prezinte bazele pietei de capital.
Eu unul am citit ceva carti despre asa ceva, insa pot sa spun ca in prezent cunosc doar parti ale pietei de capital, segmente ale acesteia, iar pentru aflarea intregului cred ca necesita ani de zile.

Totusi pentru a o intelege, asa cum spuneam si cu alte ocazii, nu trebuie sa ai o pregatire deosebita. Trebuie doar sa citesti cateva carti care prezinta elementele principale sub o forma simpla, usor de inteles.

Sa zicem ca am incercat sa caut asa ceva si cu voia voastra voi trece usor in revista cateva aspecte esentiale si nu dificil de inteles. Nu este greu sa cunosti piata de capital, greu este sa faci BANI pe bursa.

Daca cumperi actiuni la o societate care merge bine si are profituri atunci sigur pretul ei va creste. Exista situatii in care pretul poate sa coboare si acesta este riscul asumat.

INCEPUTURILE PIETEI DE CAPITAL
Ne vom referi mai mult la piata americana, poate cea mai reprezentativa in ultima perioada. Inceputurile tranzactionarii actiunilor este datat in 1792 numit Buttonwood Agreement de pe 68 Wall Street cand 24 de asa zisi brokeri, in schimbul unui comision (25% pe tranzactie) vindeau si cumparau actiuni pentru publicul doritor.

Atunci s-au semnat inceputurile bursei NYSE. Ulterior locul din strada s-a mutat in cafeneaua alaturata, tot la nr. 68. Peste 20 de ani deja NYSE era un nume pentru America.

Investitorii care nu au tranz la NYSE ci la coltul strazii au infiintat ulterior AMEX (American Stock Exchange).

A treia piata, cea electronica, a fost creata in 1971 si se numea NASDAQ (National Association of Securities Dealears Automated Quotation System), mai mult pentru companii tehnologice.
Blue-chips sunt cele mai cunoscute si mai mari companii din tara. In SUA sunt peste 500 actiuni tranzactionate si alte 5000 firme mai mici.

CATEGORII DE INVESTITORI
Nu putem vorbi despre piata de capital fara sa discutam despre semenii nostrii – INVESTITORII LA BURSA, pe care unii dintre politicieni nostrii ii numeau „smecherasi”.
Sunt trei categorii de investitori in piata de capital:
1. Investitori individuali care cumpara actiuni pe termen lung pastrandu-le mai mult de 1 an ignorand fluctuatiile pietei. Cel mai profitabil investitor buy and hold Warren Buffett spunea ca el cumpara o afacere si nu o actiune de regula la firmele de asigurari si banci si mai putin tehnologice.

In prezent interesul acestuia este orientat si pe investitiile in Coreea de Sud dar si in linii de cale ferata.
Strategia este un plan care te determina ce actiuni sa cumperi, mai ales in care crezi si ulterior ce sa vinzi.

2. Traderi pe termen scurt urmaresc avantajele miscarilor in piata sau ale unei/unor actiuni. Ei cumpara si vand actiuni in mai putin de 1 ora, 1 zi, sapt sau cateva luni cel mult. In acest caz atentia lor este atrasa de pret si nu de afacerea companiei.
Sunt mai multe categorii de traderi :

Day traderi sunt mai agresivi. Ei cumpara si vand in aceeasi zi la o rata acceptabila a pretului, iar la sfarsitul zilei isi schimba actiunile inapoi in bani. Uneori cand pretul coboara folosesc stop lossul pentru a nu pierde prea multi bani.

Pe termen mai lung sunt mai multi si ei folosesc avantajele miscarii pretului pe o perioada mai mare decat o zi, saptamana, luna, luni.

Traderi profesionisti – folosesc banii altora si uneori banii proprii pentru a face investitii in interesul clientului.

Aici sunt persoanele care lucreaza la SSIF si institutionalii : fondurile mutuale, fondurile de pensii, bancile. Acestia influenteaza nu numai o actiune dar si o piata intreaga.
Uneori bursa limiteaza numarul de actiuni care pot fi cumparate/vandute de acestia.
Cine doreste sa devina trader profesionist/societate de brokeraj are nevoie de cateva zeci de mil euro (50) pentru a deveni membru al BVB si a tranzactiona direct la bursa.

INDICI BURSIERI
Specific pentru evolutia unei burse este indicele acesteia, ex DIJA (Dow Jones Industrial Average) cea mai populara metoda de a determina daca piata NYSE este sus (creste) sau jos (scade) ori alt indice mai apropiat de realitatea macroeconomica a SUA – indicele Standard & Poor’s 500 care include 500 dintre cele mai reprezentative companii americane.

In 1884 un reporter numit Charles Dow a calculat o medie a preturilor de inchidere a 12 actiuni dintre cele mai rulate – DJTA pentru a observa miscarea zilnica a bursei. Mai tarziu comentariile lui se publicau in Wall Street Journal.

Cativa ani mai tarziu a lansat DIJA cu 12 actiuni industriale cele mai mari si populare ale anilor 1920, indicele mediu care arata trendul bursier zilnic. Din 1928 DIJA are 30 actiuni, iar in afara acestuia mai sunt alti 100 indici care urmaresc evolutia bursiera. Exemplu : Nasdaq Composite Index cu 5000 actiuni, Standard &Poor’s 500 cu 500 actiuni, majoritatea companii tehnologice.

Similar acestor indici bursieri in Romania exista indicii BET, BET-XT, BET-XG. BET-C, BET-FI, ROTX, RAQ I, RAQ II si RASDAQ-Composite.

Cine doreste sa fie un bun investitor trebuie sa aiba rata anuala a cresterii investitiei sale peste valorile indicilor sau al mediei acestora. Exemplu in 2003 indicele BET a crescut de la 1659,06 la 2171,88 (+30.84%), in 2004 a ajuns la 4364.71 (+100,9%), in 2005 la 6586.13 (+50,89%) si la sfarsitul anului 2006 la 8050.18 (+22.22%).
In anul 2007 de la inceputul anului indicele BET a ajuns ulterior la 9188,72 si a crescut cu 14,14%, indicele BET-C= 6291.85 cu 25,20% si indicele BET-FI = 80742.76 creste cu 28,13%.

Totusi in acelasi an 2007 indicii Rasdaq, dintre care Raq II a crescut cel mai mult de la 4088.80 la 9877.79 puncte cu 139.28%, iar urmatorii sunt Rasdaq-C cu 112.97% de la 2355.79 la 5017.23 si Raq I cu 81.53% de la 2690.76 la 4884.59 puncte.

Orice investitor serios nu spune suma castigata ci cate puncte a castigat (%) fata de capitalul initial. Aceeasi situatie este si in cazul aprecierii indicilor bursieri.

Pentru a cumpara sau vinde pentru orice actiune la NYSE combinatiile facute de calculator sunt asistate de cate un specialist market maker, care verifica ordinele si le introduce la tranzactionare. La NASDAQ sunt mai multi specialisti pentru o actiune cu cat este mai populara actiunea respectiva.

O carte best selling este a lui Jeremy Siegel – Stocks-Long-Run (McGraw-Hill, 2002) si in ea se arata ca se recomanda actiunile pe termen lung chiar daca pe timp scurt sunt mai riscante.

Cine o spune? O spun in primul rand rezultatele care in anii 2003-2007 au aratat ca rata medie de crestere a indicelui BET este anual mai mare decat rata inflatiei si fata de dobanzile medii ale bancilor sau castigurile fondurilor mutuale.

RISCURILE INVESTITIEI PE BURSA
Multi oameni intra pe piata fara o idee clara asupra riscurilor, adica se uita la stele fara sa vada rocile de sub ei. Nu este nici un dubiu ca odata intrat in piata exista riscul de a pierde ceva bani sau chiar totul.
Scopul este cum sa-ti recunosti si minimizezi riscul. Nu poti elimina riscul dar il poti controla.

Exista mai multe feluri de risc:
– unor evenimente externe (razboi, recesiune, terorism, dezastre naturale – cutremure, tsunami, cicloane);
– chiar daca piata urca exista o serie de cauze pentru care poate cobori (instabilitate politica, politica fiscala, politica de inarmare nucleara, politica bancilor centrale);
– chiar daca eviti piata de capital exista riscul ca economiile, dobanzile depozitelor sau alte plasamente sa sufere datorita cresterii inflatiei;
– neinvestind se pot pierde oportunitatile de a obtine niste castiguri.

INSTRUMENTE FINANCIARE
Obligatiunile sunt un instrument folosit de companii sau institutii, guvern in locul unei dobanzi fixe pe o perioada de timp. Ele pot fi asimilate ca un imprumut.
Sunt trei tipuri de obligatiuni :
Tezauriere – guvernamentale
Municipale – sunt fixe
Corporatiste – cel mai mare risc dar si castig
Sunt trei categorii de obligatiuni :
Politele – cele mai scurte ca perioada de maturitate (1 la 12 luni)
Bancnotele – (1 la 10 ani)
Obligatiunile (bonurile de tezaur) – (10 la 30 de ani)

Cu cat este perioada mai mare cu atat profitul va fi mai mare.
Ex. Sa zicem ca imprumutul este 2k euro pe 10 ani cu 20% cupon (dobanda anuala). Profitul anual (dobanda) este de 400 euro pe an.
Si la cumpararea obligatiunilor sunt riscuri determinate de falimentul corporativelor. De regula la acestea se acorda un rating care semnifica gradul de risc ex. AAA . Cele cu riscul mare sunt junk bond.
Detinatorii de obligatiuni (bondholders) sunt direct interesati de castigul obtinut. Acestea pot fi tranzactionate si cand rata dobanzii scade valoarea obligatiunii creste. Este o relatie inversa intre valoarea bondului si rata dobanzii acordate.

Ex. Ai cumparat o obligatiune pentru 20000 LEI cu 10% procent cupon, anual se va plati o dobanda de 200 LEI. Daca rata dobanzii scade sub 10% atunci valoarea bondului va fi mai mare decat 20000 LEI deoarece investitorii vor plati mai mult pentru a avea o rata a dobanzii mai mare. Daca dobanda creste atunci valoarea bondului va fi sub cea de 20000 LEI deoarece cumparatorii nu vor plati valoarea initiala pentru un bond care plateste o dobanda mai mica.

In concluzie, o obligatiune (bond) este un imprumut pe care il dai in schimbul platii unei dobanzi anuale pe o perioada de timp dupa care vei primi integral si suma imprumutata inapoi la sf perioadei de maturitate. Riscul nu este complet eliminat. Ea este atractiva mai mult pentru cei care se retrag din activitate.

FONDURI MUTUALE
Mai facile si usor de inteles sunt fondurile mutuale care pot investi in depozite, obligatiuni si actiuni pe piata.
Ele sunt recomandate celor care nu au timp suficient sau nu necesita multa pricepere.
La noi sunt doar cateva fonduri mutuale insa in lume sunt peste 60.000 si in America au ajuns la peste 9000.
Exista mai multe categorii de fonduri mutuale: de investitii in actiuni, in obligatiuni, in tehnologie (fonduri sectoriale), in actiuni internationale (fonduri internationale).

De aceea este foarte important sa alegi tipul fondului care se potriveste strategiei tale de investitii si mai mult acesta trebuie sa aiba rezultate bune chiar daca economia tarii merge mai slab.
Exista fonduri mutuale pentru care nu platesti taxe pentru banii investiti daca ai depasit varsta de 59,5 ani. In caz contrar se aplica unele taxe. Principalul motiv de investire este diversificarea investitiei.

Sunt doua tipuri de fonduri mutuale : fara incarcare (recomandate, fiind scutite de unele taxe dupa vanzare acestea includ in pret comisioanele, taxele) si cu incarcare.
Exista indexi ai fondurilor mutuale : Vanguard 500 index, DIA (Dow 30 index), SPY (S&P 500 index) sau QQQ (Nasdaq 100 index).

INVESTITII – MONETARE – CASH
Certificate de depozit – a dumb idea. In anul 2001 piata de capital a avut un revers puternic cand s-a pierdut totul in acelasi timp, iar depozitele bancare au dat 1% castig. Investitii monetare sunt si in fonduri monetare.

TIPURI DE PIETE IN FUNCTIE DE EVOLUTIE
Bear market
O piata bear este cand piata, indicii sunt in declin. Economia este in declin, castigurile firmelor sunt in scadere. Uneori o piata bear mai lunga arata declinul unei economii, majoritatea societatilor de brokeraj dau afara angajatii, oamenii isi pun banii in cash sau ocolesc piata. Exemplu de piata bear cea mai reprezentativa a fost si una dintre cele mai lungi 1929 – 1932.

Bull market
Este foarte profitabila, cresc nr. de angajati, inclusiv la SSIF si se cumpara actiuni masiv. Oamenii sunt optimisti cu directia pietei. Anul 1920 al electrcitatii si 1990 al Internetului au condus la piete bull puternice.

Sideway market
Piata face up sau down, Oamenii isi blocheaza cashul si nu sunt animati sa participe la tranzactionare.
Exemplu dupa crahul din 1929 au urmat 3 ani de declin al pietei, iar urmatorii 10 ani au fost instabili.

SECTOARELE PIETEI
Sectorul este un grup de scietati care apartin aceleiasi industrii si produc acelasi produs sau serviciu : asigurari, comert, constructii, farmaceutice, banci, petrol, automobile, comunicatii, informatica, transporturi. Intelegerea economiei pe sectoare este importanta deoarece unele sectoare merg bine altele nu. Ex. sifs, bancare, constructii contra petroale, tehnologice, chimicale, etc.

Cunoasterea acestor sectoare si a locului lor in economie este foarte important si de alegerea acestor emitenti depinde succesul investitiei pe piata. Este usor de ales aceste sectoare, din presa, TV, statistica insa in cadrul lor trebuiesc alese societatile profitabile fie prin incercare directa pe piata si apoi incarcarea pe acestea sau din analizele fundamentale comparativ cu sectoarele din alte tari.

Exemplu cine a cumparat sifs in 2003 acela a putut castiga peste 1200% pana in prezent fara sa miste un pai sau cine a investit in anul 2007 in domeniul produselor industriei prelucratoare cu 53 emitenti pe ambele piete a putut castiga pana in prezent 47,5% daca luam in considerare numai cresterea capitalizarii bursiere a acestui sector. Totusi cea mai mare crestere a avut-o piata Rasdaq care a adaugat de la inceputul anului 3 mld. euro.

Exista o problema privind existenta unor sectoare pe bursa sau un numar limitat din acelasi sector motiv pentru care se ajunge la o saturatie rapida si volatilitati mari pe perioade scurte.

Munca nu inceteaza niciodata in aceasta privinta ea trebuie continuata mereu pentru identificarea altor sectoare puternice sau slabe care trebuiesc avute in vedere.

Clasificarea actiunilor
1. Actiuni de castig/bazate pe profit (income stocks) includ actiunile societatilor care dau banii inapoi investitorilor sub forma de dividende (dividend stocks).
Avantaje :
– nu sunt la fel de volatile ca alte actiuni fiind acceptate de investitorii conservatori
– dividendele reduc pierderile in situatia in care actiunea scade.

De fapt ce sunt dividendele :
– o parte din profitul societatii platit actionatilor sub forma de cash sau actiuni gratuite.
– ele se adauga la castigul obtinut din cresterea pretului actiunii contand la calculul randamentului real obtinut de investitor;
– este un semnal ca societatea merge bine;
– in unele tari acesta se plateste trimestrial dupa anul respectiv, la noi plata se face in anul urmator de regula dupa AGEA la un interval egal cu cel putin 2 luni de zile (sf. lunii iunie, de regula).
– sunt apreciate de multi investitori cu atat mai mult cu cat acestea sunt consistente;
– exista pericolul ca multe soc, chiar si blue chips sa renunte la dividende in favoarea dezvoltarii afacerii (vezi TLV) si actiunile respective sa nu mai devina la fel de atractive (ex. BRD cand a trecut la comasare de la 2/1 actiune)

Dezavantaje :
– dividendele se impoziteazasi necesita o munca si efort suplimentar din partea investitorului.
– daca este inflatie sau rez soc nu sunt tot timpul foarte profitabile ori fac investitii (vezi free floatul) atunci exista pericolul ca nu intotdeauna sa poti primi dividend in portofoliu.
– castigul actiunii poate scade la fel de repede ca la alte actiuni chiar daca soc este o societate asa numita conservatoare.

2. Actiunile de valoare (value stocks) ale societatilor profitabile – care se vand la un pret rezonabil comparabil cu valoarea reala. Este vorba de valoarea reala/intrinseca cea efectiv realizata din activitatea firmei. Unele preturi joase ale actiunii au un pret scazut obiectiv.
Sunt cele ale firmelor mai vechi, demodate cum ar fi bancile, firmele de asigurari care pot creste in viitor chiar daca nu va fi ca la alte actiuni.

Cei care doresc sa gaseasca aceste societati folosesc indicatorul financiar P/E ratio.
3. Actiuni de crestere (growth stocks) – ale companiilor care in mod consistent castiga o multime de bani (cca 15-20% pe an) si se asteapta sa creasca si in viitor la fel, mai mult decat concurenta. Mult timp aceste societati nu platesc dividende ci investesc profitul pentru a-si imbunatatii sau creste afacerea.
Sunt ideale pentru short term investors fiind foarte volatile, iar pretul o poate lua in orice directie.
Uneori aceste actiuni sunt atat de tentante incat si investitorii buy and hold nu se pot abtine sa le cumpere.

4. Actiuni la pret jos (penny stocks) – de regula sunt actiunile unor mici societati care se vand la BVB la un pret sub 0.1000 lei sau similar la NYSE sub 5 $ . De regula acestea nu indeplinesc conditiile de tranz la NASDAQ si se tranzactioneaza pe o platforma separata a acestuia numita OTC (over the counter market), pe site-ul “otcbb.com”

Identic pentru piata din Romania exista o parte din actiunile Rasdaq, foste XMBS.
In acest caz oricine poate cumpara actiuni, iar intr-o singura zi sau cateva zile la rand pretul acestora poate creste cu 20-30% sau mai mult si apoi poate scade la loc.
Deoarece multi dintre emitenti au rezultate slabe si datorii atunci volumele lor de tranzactionare sunt slabe si pot fi usor manipulate de multi.

Se mai numesc si boiler rooms, adica actiuni calde/hot, care se pot tranzactiona rapid in aceeasi zi, insa numai priceputii castiga in aceste situatii. Multe dintre aceste actiuni sunt subevaluate si potentialul lor real este cunoscut si estimat corect de putini investitori si acestia devin castigatorii actiunii crescandu-i treptat lichiditatea.

Culmea este ca la noi sunt si emitenti cu pret actiune sub 0.1000 lei, dar societati puternice care nu au confirmat potentialul real (ex RRC).

La nivelul pietei de capital exista o autoritate de supraveghere si protectie a investitorilor -CNVM. Similar CNVM de la noi la americani exista SEC (Securities and Exchange Commission).

Despre aceasta institutie cred ca merita o analiza aparte deoarce sunt multe lucruri interesante de spus si merita sa le spunem deoarece de buna ei functionare depinde foarte mult cum va fi si piata de capital din Romania …. va fi una matura sau la fel ca pana acum.

LIBOR – cred ca stie toata lumea – este rata interbancara oferita la Londra. Ea este baza pentru incheierea multor contracte financiare – incluzand si creditele IPOTECARE si cele pentru studenti fiind un semn al increderii bancilor, una in cealalta. Cu cat este mai mare rata cu atat este neincrederea mai mare pentru ca bancile sa-si imprumute banii una celeilalte.

Bonuri/Certificate de Trezorerie – de obicei pentru 3 luni. Investitorii cumpara de regula active fara risc iesind din pietele de actiuni, fonduri mutuale, obligatiuni si in acest caz ei se vor orienta spre hartii de tezaur pe termen scurt. Cu cat aceste instrumente se tranzactioneaza mai mult la categoria celor care au maturitatea mai mica ca termen cu atat mai mare este neincrederea in sistemul financiar.

TED Spread – diferenta relativa dintre certificatele de tezaur si dobanda LIBOR masurata pe trei luni. Indicatorul reprezinta gradul de presiune/accentuare a crizei creditului in piete. Daca comparam cu standardele istorice, presiunea este inaltă fata de media de 25 puncte de bază (0,25%) de la 2002 la 2006. Cu cat este spread-ul/anvergura mai mare cu atat mai mare este temerea/nelinistea.

Hartii comerciale – datoriile pe termen scurt care intervin intre banci si firme mari de afaceri, uneori numai pentru cateva zile. O rata mai mare face mai dificila misiunea afaceristilor de a obtine banii necesari pentru cheltuielile zilnice.

Obligatiuni pe termen scurt, de regula cu maturitatea de 1 an de zile. Cu cat sunt mai mari recompensele la obligatiuni cu atat mai mult se indica o scadere a dorintei de obtinere a imprumutului pentru afaceri. In acest moment recompensele au crescut foarte mult semnaland o aversiune fata de riscuri.

Vom incerca sa facem o analiza punctuala a acestor indicatori in aceste momente deoarece sunt mai multe pareri care spun ca “ceva se misca” si in sens pozitiv.

Dupa parerea mea, cred ca este prematur sa vorbim despre asa ceva si mai bine vom astepta sa vedem rezultatele dupa primele 2 luni ale Q4, deoarece ele ne vor spune exact unde suntem.

Totodată analistii, chiar si pesmisti cum este Nouriel Roubini au spus in interviurile lor ca punctul de jos al recesiunii economice se va intampla de abia in anul 2009, probabil dupa sem I.

Pana una alta este bine de vazut cum a evoluat pretul caselor din SUA in ultimele luni, ultima fiind in septembrie 2008 si din cate se observa situatia nu este deloc buna la modul general. La fel se poate observa care este perspectiva pe piata futures la pretul caselor din SUA in conditiile actuale.

Totusi, hai sa incercam sa dam ceva raspunsuri cititorilor care mi-au scris pe email si carora le multumesc pentru interesul lor deosebit pentru acest gen de analize.

In acest caz voi afisa niste grafice pe care va trebui sa le gasim acolo unde trebuie.

1. LIBOR – London Interbank Offered Rate
Ratele LIBOR influenteaza semnificativ valoarea dolarului american pentru pietele deschise unde se realizeaza tranzactiile bancare. Aceste tranzactii pot creste sau scade abilitatea de a face imprumuturi exprimate in moneda USD.

Orice afacere, care are nevoie de un depozit in dolari in afara SUA, va fi nevoita sa aiba in vedere ratele LIBOR -Dollar practicate la contractele financiare de la Londra.
Pentru urmarirea ratelor dobanzii LIBOR la 1 zi, 1-2 saptamani, 1-12 luni vom aspecta linkul Economagic.com si la Chicago Mercantile Exchange

Iata si graficul care ne intereseaza cel mai mult este la rata LIBOR pe trei luni pentru moneda DOLAR SUA

 

libor-30-noi-08

Observam ca pana la sfarsitul anului 2008 (30.11.2008) rata dobanzii LIBOR negociata la Londra a scazut semnificativ in zona lui 2,2% mai ales ca masura a politicilor monetare luate de bancile centrale ale statelor implicate, insa aceasta a venit dupa o crestere la fel de importanta anterioara. Se poate constata totusi ca minimele actuale LIBOR la Dolar sunt inca departe de cele din perioada 2003 – 2004, care au ajuns la valoarea de 1%.

Pe de alta parte volatilitatea foarte mare din acest an, nemaintalnita in anii anteriori, indica totusi, ca vrem sau nu vrem, prezenta unei mari neincrederi la nivelul tranzactiilor interbancare si aceasta poate reveni oricand cu toate nivelele minime actuale.

Deci neincrederea privind acordarea sau preluarea de credite intre banci ramane in piata financiara.

2. Bonuri de Tezaur pentru 3 luni din SUA
Daca analizam evolutia istorica dar si zilnica vom observa ca rata dobanzii la 3 Mounth T-BILL pe ultimele 3 zile a fost cronologic de 0.13 (24.11), 0.10 (25.11) si 0.05 (26.11) fata de un maxim de 5.05 din 26.02.2007 sau de maximul istoric de 17.14 din 11.12.1980.

As aminti ca pentru ultima criza din 2000 – 2003 minimul acestui instrument financiar, care se are in vedere pe timpul unei crize economice, deci si a crizei creditului, a fost de 0,8 realizat in data de 16.09.2003.

Concluzia este ca pe masura ce rata discountului acestui instrument scade exista o presiune tot mai mare de plasamente din partea investitorilor, care incearca sa se protejeze parasind pietele cu riscuri concomitent cu realizarea unor masuri de protectie si din partea emitentului – Guvernul SUA, ale caror resurse oarecum diminuate nu mai pot sustine o cerere asa de mare.

Deci o crestere continua a ratei dobanzii acestui instrument pe termen scurt T-BILL 3 MONTH ar putea reprezenta un inceput de scadere a aversiunii fata de pietele de capital cu riscuri, o retragere a capitalului de pe pietele de T-BILL pe termen scurt si plasarea acestuia pe alte piete de capital, inclusiv cu riscuri.

3. TED SPREAD – diferenta dintre rata dobanzii LIBOR la Dolar pe 3 luni si rata recompensei la bonurile de tezaur la USA tot pe 3 luni.

Multi analisti spun ca acest indicator poate fi un nou VIX in conditiile actuale si de aceea cu atat mai mult il vom studia mai amanuntit. Asa ca el a devenit cel mai important indicator ce trebuie urmarit deoarece pana cand nu vedem o schimbare in bine la nivelul bancilor nu vom putea estima nici schombarile la nivelul economiei globale.

Graficul acestui indicator T (de la T-BILL), iar ED de la EuroDollar la LIBOR (spread este diferenta dintre cele doua) poate fi vizualizat si analizat mai bine pe site-ul Bloomberg

Aici sunt ceva schimbari importante in conditiile pietelor monetare, unde ratele acestora sunt in ZONA DE ALERTA ROSIE. Indicatorul Ted Spread ramane inca deasupra celor 2%, adica la 2,18%.

Daca avem in vedere ca in situatia crizelor valoarea lui ajunge la 1% si chiar aproape de 0% atunci putem presupune ca loc de scadere inca exista si merita sa monitorizam acest indicator in continuare.

Un grafic pe acest an la TED SPREAD este prezentat mai jos :

 

ted

Concluzii:
– primul top din acest an la indicatorul TED, adica cel din data de 22 ianuarie, indica prin cresterea destul de mare a spread-ului (1,44) ca riscul din piata va fi mare. Acest semnal a fost intarit la urmatorul top, mai mare decat cel anterior, adica la 20 martie cu spread-ul de 2.036, chiar daca minimul din 14 februarie (0,78512) a trecut sub nivelul celui anterior din 16 ianuarie (0.82632).

Pe parcursul 2008 si acest minim din 14 februarie a fost depasit pe 27 mai cand a fost inregistrat minimul anului de la 0.7553. Ceea ce s-a intamplat la acest indicator in ultimele 3 luni de zile, sept-oct 2008, este mai putin credibil deoarece de la un minim de 1.04276 din 5 sept am avut o crestere de 344% pana la maximul anului de 4.636 din 10 octombrie (cand au fost si minimele anului) cu topuri locale din ce in ce mai accentuate (18 sept, 29 sept, 3 oct).

Masurile aplicate ulterior, in lant, dupa atingerea topului anului, de catre majoritatea tarilor puternice s-a resimtit la fel de brusc asa cum a crescut si SPREAD-ul insa minimele atinse de curand (22 octombrie la 2.535 si la 11 noiembrie la 1.74871) sunt departe de minimele anului sau ale unei crize a creditului. Deci ne putem astepta la noi scaderi fapt care evidentiaza ca minimul crizei este departe.

Putem concluziona ca atata timp cat TED SPREAD este mare (chiar si 1% este mare, dar mai ales valoarea actuala de 2,18%) inseamna ca frica bancilor de a se imprumuta este mare cu atat mai mult cu cat ratele instrumentelor cu risc 0 au o volatilitate mare.

Valoarea actuala este apropiata de cea mai mare valoare a indicatorului din anul 1987. Cred ca toti stim ce a fost in octombrie 1987 ? Din pacate ne putem astepta in continuare la o piata si mai volatila.

Inainte de a incheia prima parte a acestui articol voi recomanda celor pasionati de criza creditelor sa studieze acest link. dar si a scrierilor lui Nassim Nicholas Taleb despre crize economice in general.

Speak Your Mind

*