2.2.5.4 Atractia dividendelor – criteriu de investitie, partea a II-a

Capitolul nr. 2 – Initiatii sau „DO IT SELF” – Cei singuri

Realizat de Traian in 20 martie 2011

SECTORUL SOCIETATILOR DE INVESTITII FINANCIARE (SIFS)

Anul trecut, prin luna mai 2010, specialistii grupului austriac de la Erste Bank spuneau ca “Societatile de investitii financiare, unele dintre cele mai tranzactionate de la Bursa de Valori Bucuresti, se vor confrunta cu o scadere a profitabilitatii, care, impreuna cu pozitiile viitoare de lichiditati, nu vor mai permite SIF-urilor sa distribuie dividende anul viitor.

Se vede treaba ca “baietii” de la Erste nu prea sunt obisnuiti cu contabilitatea romaneasca si nici cu modalitatile in care functioneaza “managementul” unor firme din Romania deoarece din calculele de mai jos

RANDAMENTUL MEDIU AL DIVIDENDULUI PE ACTIUNE PROPUS DE SIFS IN 2010 este de 5.99%

Iata ca a venit si vremea comunicatelor pentru convocarea AGOA si toate cele 5 SIFS au propus distribuirea de dividende, este adevarat ceva mai mici decat anul trecut, cand media randamentelor dividendelor pe actiune a fost de 6.6%.

Vom trata subiectul intrunit pentru intreg sectorul si vom diferentia acolo unde este cazul.

Tot specialistii pietei de capital spun ca anul aceasta SIFS s-ar putea sa aiba un randament mai bun la dividende decat cele ale emitentilor FP sau BRD, care se vad nevoite sa scada aceste recompense pentru proprii actionari.

Asa cum se prezinta situatia randamentul dvd. la SIFS pentru 2010 in functie de dividendul brut pe actiune si preturile din data cand au fost transmise comunicatele la BVB este cuprins intre 3.6%, cel initial pentru SIF1 la 0,04 lei/actiune si pretul actiunii de 1.1120 lei din 8 martie si 7.25% la SIF4 la 0.05 lei/actiune si pretul actiunii de 0.6890 lei tot din 8 martie.

Celelalte randamente si dividende brute propuse pe actiune sunt:

7.1% la SIF2 la 0.09 lei/actiune si pretul actiunii de 1.2650 lei din 25 februarie 2011;
5.3% la SIF3 la 0.03 lei/actiune si pretul actiunii de 0.5650 lei din 4 martie 2011;
4.9% la SIF5 la 0.075 lei/actiune si pretul actiunii de 1.53 lei din 10 martie 2011.

In acelasi timp randamentul dvd. la FP ar putea fi de 2,6% si BRD de 1.3%. Ulterior, asa precum vom vedea mai jos, SIF1 a modificat randamentul la 5.4% pentru ziua de 15 martie 2011.

Prognozele pentru FP si BRD sunt de crestere al acestui randament, cum ar fi de 5% la BRD si dublu la FP, in varianta in care si SNP va incepe sa distribuie dividende, aceasta societate avand cea mai mare participare la FP.

Stim ca o mare parte din veniturile SIFS pe 2010 au fost din vanzarea de actiuni din portofoliu, in special de la BRD (cca. 3% au vandut toate SIFS fata de detinerea veche de 25% din 2009), iar veniturile realizate le-au orientat spre achizitia de actiuni la FP in scopul de a creste profitul incasat. Totusi aceste acumulari la FP nu se ridica prea mult. De exemplu SIF 4 are doar 1% din FP, ceea ce nu le-ar creste prea mult veniturile comparativ cu detinerea de 3.9% la BRD. Strategia ar fi de crestere in continuare a participatiei la FP.

Pe de alta parte mai stim ca exista o disputa intre manageriatul societatilor de investitii financiare, care doresc in primul rand reinvestirea profitului obtinut si actionarii acestora care sustin obtinerea de dividende mai mari din rezultatele financiare realizate anual.

O alta disputa pe care o au SIFS este cu BCR, care in ultimii 2 ani a urmarit reinvestirea profitului obtinut fara a distribui dividende actionarilor sai. Participatia acestora este in jur de 6% fiecare, iar aceasta decizie a actionarului majoritar Erste de la BCR a influentat profitabilitatea SIFS, mai ales ca se tot amana si listarea actiunilor BCR la BVB.

În urmă cu doi ani, situaţia era inversă, în condiţiile în care BRD înregistra în 2008 un profit record şi oferea dividende cu un randament de aproape 9%, în timp ce la SIF-uri, randamentele nu depăşeau 6,6%.
Profitul BRD a scăzut mult în ultimii doi ani (de la 1,35 mld. lei la 500 mil. lei) datorita creditelor neperformante. Totodata rata de distribuţie a dividendelor scade de la 37,5% în 2009 la 25% în 2010 pentru consolidarea capitalurilor proprii.

MODIFICARE PROPUNERE DIVIDEND
Se pare ca a devenit o caracteristica la SIFS sa modifice pana la AGOA si chiar in cadrul AGOA nivelul de distribuire al dividendelor ceea ce teoretic ar afecta profitabilitatea acestora si gradul de lichiditate, ceea ce nu le va permite sa faca investitii profitabile in viitor.

Anul trecut ne aducem aminte de SIF5, care initial a propus un dividend de 0.08 lei/actiune, pentru ca ulterior dividendul pe actiune sa fie schimbat (dublat) la 0.16 lei/actiune la presiunea unor actionari.

Iata ca anul acesta SIF1 a procedat in aceeasi maniera trecand rapid de la o propunere de 0.04 lei/actiune (8 martie) la una de 0.06 lei/actiune comunicata in data de 15.03.2011, ceea ce ridica si randamentul pe dividend de la 3.6% din data primului comunicat la pretul din piata de 1.1120 lei/actiune la 5.4% pentru pretul din ziua anuntului de 1.07 lei.

Motivul nu este prezentat in comunicatul SIF Banat Crisana si fireste aceasta modificare mai putin transparenta din partea societatii respective starneste unele indoieli privind manageriatul acesteia. Ne intrebam si noi “Cand a avut dreptate CA-ul de la SIF1, pe 8 martie sau pe 15 martie 2011?”

Fireste ca nu vom primi raspuns si atunci vom merge la “bursa zvonurilor” si vom afla ca se preconizeaza unele presiuni din partea unor actionari ce doresc dividende mai mari. Asa ca piata modificarilor dividendelor la SIFS ramane deschisa in continuare pana mai pot fi introduse, dupa lege, aceste schimbari in ordinea de zi a AGOA.

Am selectat din cadrul celor 5 SIFS una singura pentru a face si o analiza a momentului si anume SIF2.

Voi aminti despre SIF5, care a dominat pana anul trecut topul acestui sector, doar faptul ca le-a propus acţionarilor un dividend de 0,075 lei/acţiune, în scădere cu 53% faţă de anul trecut, după ce şi profitul s-a redus cu peste 56%. Randamentul dvd este cel mai mic in acest moment si teama imi este ca el sa nu se modifice pana la AGOA.

“Noi vedem această ştire ca fiind negativă, deoarece piaţa se aştepta probabil la o rată de distribuţie mai mare, având în vedere că SIF5 obişnuia să aibă cea mai mare rată dintre SIF-uri”, susţin analiştii Raiffeisen Capital & Investment.

De altfel, acţiunile SIF5 au pierdut vineri 2,6%, cea mai mare corecţie la nivelul SIF-urilor.


Graficul comparativ al actiunilor SIF2 si SIF5 din ultimii 4 ani de zile

sif2-vs-5.PNG

Interpretare:

Asa cum se observa din grafic actiunea SIF2 are incepand cu acest an un ritm mai mare de crestere decat pretul actiunii SIF5 si daca ma va intreba cineva ce as alege intre cele doua actiuni atunci as alege SIF2.

Un alt argument in favoarea SIF2 este faptul ca SIF Moldova acorda un dividend mai mare decat SIF Oltenia remarcat printr-un dividend pe actiune mai mare (0.09 lei vs 0.075 lei) si implicit un randament mai mare (7.1% vs. 4.9%).

Daca dorim sa comparam si alte date ale celor doua societati vom observa ca VUAN la SIF2 la finele lunii februarie 2011 este de 2.3223 lei si deci discount-ul pretului din piata de vineri de la 1.3810 lei este de 40.5%, iar VUAN-ul la SIF5 este de 2.7884 lei, ceea ce inseamna ca discountul pentru pretul de 1.4800 este de 46.9%.

Privind diferenta de 6,9% am putea-o interpreta in doua moduri:

1) ca SIF5 este mai puternic subevaluat si are mai mari sanse de a creste si cresterea sa fie mai rapida
2) ca SIF2 isi revine mai repede si acest lucru se datoreaza unui interes mai mare din partea investitorilor si acest aspect este ca efect al unui management mai bun si sesizabil.

Concluzia pentru cele de mai sus este ca prin acordarea unui dividend mai bun SIF Moldova doreste sa atraga si mai mult investitorii pentru aceasta firma si demonstreaza valente mai bune pentru luarea deciziilor fara a exclude un potential mai bun de apreciere al pretului din piata.

Dupa opinia mea pretul actiunilor SIF5 a intrat intr-un con speculativ de mai mult timp ceea ce nu prea convine unor investitori institutionali puternici, care doresc mai multa stabilitate in piata si in acest caz SIF2 pare o alternativa mai buna decat SIF5, cel putin in aceste momente.

Pe de alta parte constatam ca pretul la SIF2 s-a apropiat mai repede de maximul din aprilie 2010 ajungand in prezent la 9% fata de acesta dupa ce s-a apropiat cel mai mult in data de 10 martie, adica la 4,7%. Consider ca aceasta tendinta va continua dupa ce directia actuala down a trendului va face un rebound, probabil la intalnirea cu linia locala de trend UP din zona liniei SMA 50 la nivelul de 1.2800 lei. Este putin probabil ACUM ca pragul urmator de suport va fi in zona 1.1400 lei ce corespunde deopotriva nivelului de retragere de 23.6% Fibonacci sau a liniei SMA 200 zile (as putea spune ca aceste este suportul anului acesta).

Coborarea sub pragul de 1.2800 lei pentru SIF2 ar marca deprecieri si mai accentuate mai mult de 1-2 luni de zile, iar o intoarcere deasupra acestui prag destul de solid ar insemna ca trendul UP marcat cu verde pe grafic va continua.

Primul prag de rezistenta in acest caz la SIF2 ar fi chiar la maximul din aprilie 2010 si anume la 1.5200 lei, insa pe TS (adica in cel putin 3 luni) acest prag poate fi strapuns, iar pretul poate sa tinda spre nivelul de 38,2% Fibonacci din zona 1.7300 lei.
Fireste ca toate acestea nu se pot intampla decat daca la Q1/2011 rezultatele financiare vor fi in crestere fata de Q1/2010 si mai ales fata de Q4/2010. Ori toate acestea le vom putea afla de abia spre finele lunii aprilie inceputul lunii mai 2011.

Pana atunci vom avea doar unele mici fluctuatii in limitele tunelului inferior trasat cu verde pe grafic. Pentru o desprindere mai mare, apriga as spune, este nevoie de confirmari la nivel potential societate, date financiare sustenabile, altfel cresterile de pret nu vor avea suport. Doar cu cateva exemple prezentate mai sus privind intentiile noului management nu cred ca vom vedea un salt surprinzator in urmatoarele 1-2 luni de zile.

Oscilatorul MACDO ne indica o intrare in zona negativa semn ca scaderile vor continua, iar RSI coboara spre un prag important testat si la corectiile anterioare (linia de 50 neutra) de unde directia oscilatorului se poate intoarce sau nu. Deci, dupa opinia mea vom mai asista la scaderi, motiv pentru ca unii investitori sa faca din nou presiune la cumparare asa dupa cum se vede in piata ca volumele au crescut saptamana trecuta si cine stie, sa vedem un rebound local nu prea indepartat.

Pentru astazi voi mai enunera doar inca cateva exemple din care veti trage concluzia ca sunt si alte randamente mult mai mari decat la sectorul de investitii financiare, dar mai mici decat cel propus de ZENTIVA.

Iata-le in ordine crescatoare.

INDUSTRIA PRELUCRATOARE

CARBOCHIM CLUJ

CARBOCHIM CLUJ (simbol CBC) – randament de 6.3%

Carbochim Cluj le propune actionarilor un dividend brut de 0,31 lei/actiune dupa ce anul trecut nu a distribuit dividende. Compania a înregistrat în 2010 un profit net de 2,127 mil. lei (circa 500.000 de euro), de 12 ori mai mare decât în 2009, si va aloca 1,2 mil. lei pentru dividende.

La pretul din 11 martie 2011 al actiunilor CBC, de 4,87 lei/actiune, randamentul dividendului brut este de 6,3%. Actiunile CBC au crescut cu 57% de la începutul anului, capitalizarea companiei fiind de 18,9 mil. lei (4,5 mil. euro). Compania este controlata de patru persoane fizice, care detin 50% din actiuni. SIF Banat-Crisana (SIF1) are 13%, iar Broker Cluj detine 11%.

Producatorul de abrazivi Carbochim Cluj (CBC) le propune actionarilor un dividend brut de 0,31 lei/actiune dupa ce anul trecut nu a distribuit dividende. Compania a inregistrat in 2010 un profit net de 2,127 mil. lei (circa 500.000 de euro), de 12 ori mai mare decat in 2009, si va aloca 1,2 mil. lei pentru dividende.

BERMAS SUCEAVA

BERMAS Suceava (simbol BRM) – randament din dividende de 8.2%

Conducerea producătorului de bere Bermas Suceava (BRM) va propune acţionarilor în următoarea adunare generală distribuirea unui dividend brut de 0,065 lei/acţiune reprezentând 8,2% din preţul acţiunilor de pe piaţă din 16 martie 2011, de 0,79 lei/unitate

SECTORUL ENERGETIC

CONPET (COTE) – randament dividend de 9.6%

Compania de transport al produselor petroliere prin conducte Conpet Ploieşti (COTE) a raportat pe anul trecut un profit net preliminar de 35,5 mil. lei (8,4 mil. euro), cu 3,3% peste rezultatul obţinut în 2009.
Firma controlată de stat trebuie să distribuie către acţionari 90% din profitul pe anul 2010, astfel că dividendul brut/acţiune în cazul Conpet s-ar putea ridica la 3,69 lei. Raportat la preţul de pe piaţă al titlurilor Conpet din data de 6 martie 2011, de 38,2 lei/unitate, randamentul dividendului este estimat la 9,6%, unul dintre cele mai ridicate de pe Bursă.

Transportatorul şi-a majorat anul trecut afacerile cu 7,3%, până la 339,8 mil. lei (80,7 mil. euro) şi înregistra la finele anului 2010 datorii totale de 84,2 mil. lei (circa 19,7 mil. euro). Conpet a întocmit bugetul pentru anul 2011 pe o cantitate programată pentru transport cu 4,9% mai mică decât cea realizată în anul 2010 ca urmare a vânzărilor în scădere de pe piaţa carburanţilor în contextul creşterii preţului petrolului şi declinului natural al producţiei interne de ţiţei.

Compania aşteaptă în acest an un profit net de 14,9 mil. lei (circa 3,5 mil. euro), cu 58% sub cel înregistrat în 2010. Ministerul Economiei controlează 58,7% din acţiunile Conpet, iar Fondul Proprietatea deţine o participaţie de circa 20% din companie

TRANSGAZ MEDIAS (TGN) – randament dividend de 10.8%

Transportatorul de gaze naturale Transgaz Mediaş (TGN) le-ar putea propune acţionarilor un dividend de 28,11 lei/acţiune din profitul net realizat anul trecut, de 2,15 ori mai mare decât cel distribuit anul trecut, potrivit unui raport realizat de analiştii Raiffeisen Capital&Investment. La preţul din 14 martie al acţiunilor, de 260 de lei, dividendul brut ar putea aduce un randament de 10,8%

Creşterea dividendului Transgaz se explică, pe de o parte, prin creşterea profitului net, care a atins anul trecut un nivel record de 368 mil. lei (86 mil. euro), în creştere cu 23% faţă de anul precedent, şi, pe de altă parte, prin creşterea ratei minime de distribuţie a profitului la companiile de stat de la 50% la 90%

SECTORUL CONSTRUCTII

VAE APCAROM

VAE APCAROM (simbol APC) – randament dividend de 23.6%

Actiunile VAE Apcarom au crescut cu 50% in numai cateva zile de la aproape 0,6 lei pana dincolo de 0,95 lei, in urma anuntului cu privire la dividendele propuse spre aprobare in AGA. Consiliul de administratie a propus PENTRU PRIMA DATA de la listarea la BVB acordarea unui dividend brut de 0,22 lei pe actiune, adica un randament al investitiei de 23%.

VAE Apcarom este un furnizor de materiale pentru calea ferata, fiind detinut in procent de 92% de grupul austriac VoestAlpine (VAE).

PRODUCTIA LEMNULUI

Forestind Brodina

Forestind Brodina (simbol FRID) – randament dividend 17,7%

Acţionarii companiei de prelucrare a lemnului “Forestind” Brodina (simbol FRID pe piaţa Rasdaq) au aprobat in AGOA pe 7 martie 2011 ca societatea să distribuie un dividend brut de 0,0106 lei/titlu.

Anul trecut, societatea a raportat un profit net de 363.008 lei, din care 340.942 de lei vor fi distribuiţi ca dividende. “Forestind” Brodina are o capitalizare bursieră de 2,9 milioane de lei, potrivit preţului de 0,09 lei/acţiune înregistrat în şedinţa bursieră din 11 martie când cotaţia FRID s-a apreciat cu 28,57%, în condiţiile unui rulaj de 8.923 lei. Pe aceasta baza randamentul pe dividend este de 17.7% fiind unul dintre cele mai mari de pe piata Rasdaq.

Petru Dorel Crăciun controlează 78% din companie.

CONCLUZII:
Daca ne uitam la randamentele dividendelor realizate de unii indici (S&P 500), sectoare sau unele companii mari listate la alte piete de actiuni vom constata valori medii de 2-3%.

Sa dam cateva exemple:
Randamentul pe dividend (dividend Yield) la indicele S&P 500 este de 1.7%, la sectorul petrolier al companiilor de profil este de 1.74, al sectorului industrial de 2.39, iar al unei companii petroliere multinationale cum ar fi Exxon Mobil Corp de 2.19%.

Tot agentia Reuters ne pune la dispozitie si datele medii pe ultimii 5 ani. De exemplu la indicele S&P 500 randamentul este de 2.51%.

Daca mai analizam si cele 30 companii din structura indicelui american Dow vom constata ca acestea sunt cuprinse intre 0.3% inregistrat la sectorul bancar la Bank of America (ca la noi la BRD de 1,3%) si 6.1% la sectorul comunicatii la firma AT&T.

Intr-adevar marea majoritate a “dividend & Yield” este de 2-2,5%, insa cele mai mari randamente le-am intalnit la sectorul comunicatii (in plus fata de AT&T la Verizon Communication cu 5.1%), iar pe locul doi ca marime, insa pe locul intai ca numar de companii cu randamente mai mari, este sectorul PHARMA exprimate prin : Jhonson & Jhonson cu 3.7%; Pfizer cu 4.0% si Merk & Company cu 4.7%.

Tot cu randament mare este si Kraft Foods cu 3.7%. Din aceste date putem sa ne dam seama ca sectoarele care merg foarte bine sunt cel farmaceutic, comunicatii si alimentar (in mai mica masura). Ceea ce impresioneaza este faptul ca sectorul bancar se afla in coada cu cele mai mici randamente si aceasta este explicata prin problemele inca nerezolvate cu creditele neperformante (situatie intalnita si la noi), dar care se poate remonta in anul urmator.

Asadar, daca vom compara randamentele de dividend vom constata ca la nivel BVB, nu ne putem compara cu bursele puternice ca numar de companii care distribuie asa ceva, insa la randamente mari ii intrecem de departe, ceea ce inseamna ca profitabilitatea unor firme din Romania este mult mai mare si ca din acest punct de vedere, la care se adauga si ritmul de crestere al pretului de piata, bursa noastra de actiuni poate fi considerata mult mai atractiva pe termen scurt dar si lung in cazul in care si economia incepe sa dea roade.

De aceea preconizez ca pe un fond fundamental sanatos de inceput al cresterii economice bursa noastra poate deveni in mod REAL una din atractiile din zona, mai ales daca ii va creste capitalizarea prin noi listari si vanzari la BVB. Avem nevoie de companii din mai multe sectoare si companii nu cum este Forestind Brodina cu capital infim ci de companii puternice, din toate sectoarele.
Din cate observam domeniul comunicatii a prins foarte bine in anul 2010 in SUA, de ce nu am avea si noi companii din acest sector la BVB ?

Faptul ca avem putine companii cu distribuire de dividend si ca dintre acestea sunt putine cu randamente mai mari de 5-6% (atat cat este maximul la companiile americane din indicele Dow) demonstreaza unde se afla bursa noastra, dar si economia din Romania in aceste momente.

In final, daca ar trebui sa-mi constitui un portofoliu bazat pe datele de mai sus as opta pentru cateva dintre ele si anume: SCD, SIF2, TGN, COTE, APC si CBC cu un orizont de timp cel putin pena la urmatoarea AGOA din anul 2012.

Speak Your Mind

*