1.3.7 Resursele investitorului – logica multivalenta

Postat de TRAIAN pe 30 iulie 2010

Logica multivalenta a aparut tocmai datorita faptului ca in descrierea realitatii, cea bivalenta este de multe ori insuficienta. Astfel, judecata in alb-negru (adevarat-fals) este deseori inadecvata, mult mai potrivita fiind o descriere in nuante de gri. Logica bivalenta este suficienta in cazul femeii insarcinate (DA sau NU), dar nu si in aprecierea unei democratii sau a unei burse. De exemplu, democratia americana este superioara celei romanesti mai cenusii, dar este inferioara celei elvetiene de un cenusiu mai spre alb. Logica clasica, ca cea de sus, este fundamentata pe trei axiome:

1. Axioma identitati: TRUE este TRUE

2. Axioma noncontradictiei: TRUE nu este FALS

3. Axioma treimii excluse: nu exista al treilea termen T (T de la “treime exclusa”) care sa fie simultan TRUE si FALSE.

În ipoteza existentei unui singur nivel de Realitate, axiomele a doua si a treia sunt evident echivalente. Trebuie sa ne gandim ca inca din frageda pruncie folosim logica multivalenta si in aceste conditii de ce nu am afirma ca ea poate fi exemplificata si intr-un domeniu unde nu putem vorbi de logica clasica … doar ADEVAR si NEADEVAR.

De cate ori nu am analizat pe toate fetele o stire sau un zvon cu referire la activitatea bursiera incercand sa-i aflam adevarul sau falsul. Daca ne vom gandi ca si logica bursiera poate imbraca mai multe forme decat logica clasica atunci este usor sa ne explicam sau sa nu ne explicam mecanismele ei de functionare. Cum zicea Einstein? “Make it as simple as possible, but not simpler”. “Utilitatea” e un criteriu indoielnic.

Putine din lucruri pe care le-am invatat in viata mi-au fost de folos *direct*, dar multe dintre ele mi-au fost totusi utile. Nu stiu cum vor reactiona unii dintre cititori, insa exemplul de mai jos poate fi considerat ca o expresie a unei logici multivalente in sensul obtinerii/atingerii scopului propus pentru investitia facuta. In trecut, in anul 2006, clientii ATB, in faza cand au achizitionat actiuni la acest emitent, s-au bazat in primul rand pe faptul ca societatea urmeaza sa fie privatizata si avand in vedere exemplul SICOMED ar exista sanse foarte mari sa urmeze aceeasi cale. Din cele prezentate mai jos fiecare va putea extrage ce atitudine trebuie sa aiba dupa logica multivalenta a interpretarilor prezentate.

Ce simplu ar fi daca totul s-ar reduce doar la CASTIG sau NONCASTIG ?

Asa ca realitatea bursiera neavand o logica simpla este mai greu de descifrat de oricine. Iata ca in anul 2006 ATB a avut deja o corectie semnificativa care a ajuns la nivelul de retragere Fibonacci de 38.2% (adica aproape de pretul de 1,7311) fata de maximul de 1,9100 inregistrat in data de 25 oct 2006. In conditiile in care acest nivel va fi strapuns, mai ales pe un volum destul de mare la fel ca cel de astazi, atunci urmatorul prag de suport va fi la nivelul Fibonacci de 50%, adica la 1,6757 considerat un punct bun de intrare pentru cumparare, iar pragul de 38,2% va deveni rezistenta pentru evolutia pretului actiunii.

Conform evolutiei ulterioare, in conditiile continuarii corectiei generale bursiere, puteam sa ne asteptam la un prag de suport puternic pentru nivelul de retragere Fobonacci de 50% existand varianta ca in zona acestui prag pretul sa se consolideze pana la aparitia altor semnale externe. In asteptarea evaluarii activelor ATB privind pretul de deschidere al licitatiei de privatizare, pe baza zvonurilor pozitive ce vor apare va putea fi o relansare a trendului crescator cu depasirea maximului istoric, care va putea deveni ulterior un prag de suport initial si lejer de strapuns. Pe TS putem sa ne asteptam la evolutii oscilante ale ATB in functie de semnalele care vor veni referitoare la etapele privatizarii.

UP daca vor fi semnale pozitive datatoare de sperante (evaluare active peste 200 mil euro, crestere interes in randul cumparatorilor) si DOWN daca pretul ofertat nu este agreat de cumparatori si unii dintre ei se vor retrage din cursa. In varianta ultima putem sa ne asteptam la o oferta redusa (sub pretul oferit) si cu consecinte nu tocmai pozitive in trim I 2007 pentru actionari, perioada prognozata ca termen de finalizare a procesului de stabilire a castigatorului privatizarii ATB. Poate cineva sa spuna care va fi varianta finala? Daca DA acela detine logica clasica, simpla.

Speak Your Mind

*